Leul, zguduit din temelii: Alegerile, abandonul lui Ciolacu, retragerile de capital și deficitele bugetare, cauzele declinului valutar

România se confruntă cu o depreciere semnificativă a monedei naționale, care a depășit pragul psihologic de 5 lei pentru un euro pentru prima dată în istorie, atingând un curs oficial de 5,0378 lei/euro. Această situație nu reprezintă o simplă consecință a cererii și ofertei pe piața valutară, ci reflectă o serie de factori interconectați, atât economici, cât și politici, care au impact direct asupra stabilității economice a țării.

1. Factori determinanți ai evoluției cursului valutar

După primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, câștigat de George Simion, și demisia premierului Marcel Ciolacu, România se află într-o perioadă de incertitudine politică, iar piețele financiare au reacționat negativ. Banca Națională a României (BNR) a reușit să păstreze cursul relativ stabil pe parcursul crizelor recente (pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina, criza inflaționistă), dar acum, în contextul instabilității politice și al ieșirii PSD de la guvernare, leul nu mai beneficiază de aceleași protecții. În două zile, BNR a aruncat pe piața 3 miliarde de euro în două zile.

Conform datelor BNR, cursul de schimb a depășit pentru prima dată pragul de 5 lei/euro, atingând un nivel de 5,0378 lei/euro, o creștere semnificativă față de nivelurile de 4,98 lei/euro observate anterior. Aceasta este prima oară când BNR publică un curs oficial peste acest prag simbolic, iar fluctuațiile ulterioare au arătat o volatilitate semnificativă, cu un curs care a ajuns la 5,05 lei/euro pe piața interbancară la ora 12:00, pentru ca la ora 12:50 să atingă valoarea de 5,0985 lei/euro.

2. Factorii macroeconomici relevanți

2.1 Presiunea pe piața valutară și ieșirile de capital

Investitorii străini de portofoliu au început să retragă capital din România, ceea ce a accelerat deprecierea leului. În primele zile de la turul întâi al alegerilor, ieșirile de capital au fost semnificative, pe fondul incertitudinii legate de rezultatele politice și alegerile ce se preconizau pentru următoarea perioadă. De asemenea, retragerile de pe piața titlurilor de stat au fost evidențiate de creșterea indicelui ROBOR, care a ajuns la 6,08% de la 5,80%. Această creștere semnificativă a dobânzii interbancare poate fi explicată și prin cerințele pieței de o rentabilitate mai mare pentru a compensa riscurile politice și economice.

06:11 • POLITICĂ

George Simion, la Steve Bannon: ”I-am zdrobit pe globaliști”

21:22 • ECONOMIE

Cum a câştigat Bursa 1,4 miliarde lei în capitalizare, deşi majoritatea acţiunilor au scăzut puternic, în prima zi după alegeri

2.2 Impactul deficitelor bugetare și comerciale

În mod paradoxal, chiar și cu o politică monetară relativ restrictivă, România se confruntă cu un deficit bugetar în creștere. Conform datelor din ianuarie 2024, deficitul bugetar s-a ridicat la aproximativ 9% din PIB, iar deficitul comerțului extern este, de asemenea, ridicat, având în vedere că România este o economie dependentă de importuri, în special de produse energetice și bunuri de consum. Aceste deficite au creat o presiune suplimentară pe cursul valutar, în condițiile în care ţara nu poate atrage suficient capital extern pentru a acoperi aceste dezechilibre.

3. Efectele economice ale deprecierii leului

3.1 Scumpirea importurilor și presiuni inflaționiste

Deprecierea leului va avea un impact direct asupra prețurilor din economie, în special asupra importurilor. România, fiind o economie deschisă și cu un grad mare de importuri, va resimți rapid efectele scumpirii bunurilor provenite din afaceri externe. De exemplu, importurile de produse energetice vor deveni mai scumpe, având un efect dublu asupra prețurilor la energie, iar costurile pentru produsele de consum vor crește, alimentând inflația. În aceste condiții, Banca Națională va fi obligată să adopte o politică monetară mai restrictivă, iar dobânzile pe termen scurt ar putea crește pentru a contracara efectele negative ale inflației.

3.2 Creșterea dobânzilor și riscuri de recesiune

Un alt efect al deprecierii leului și al creșterii inflației va fi creșterea dobânzilor la credite. Deja, indicele ROBOR a atins 6,08%, ceea ce va duce la majorarea ratelor pentru milioane de români care au credite în lei sau în euro. Astfel, consumul intern va scădea, iar perspectivele economice pentru 2024 și 2025 vor fi marcate de o probabilă recesiune. În acest context, scăderea consumului și creșterea dobânzilor vor afecta negativ cererea internă și vor pune presiune pe mediul de afaceri, crescând numărul falimentelor și șomajului.

3.3 Tensiuni politice și încrederea investitorilor

Tensiunile politice din România sunt un alt factor important care afectează încrederea investitorilor. După demisia premierului Marcel Ciolacu și ieșirea PSD de la guvernare, instabilitatea politică a fost accentuată. Acest fenomen a dus la o retragere a capitalurilor, iar investitorii străini au început să evite titlurile de stat românești din cauza incertitudinilor politice. Pe termen scurt, este probabil ca instabilitatea politică să rămână un factor de risc pentru economia românească, în special în contextul în care țara are nevoie de finanțare externă pentru a acoperi deficitele bugetar și extern.

4. Măsuri de ajustare și intervenția BNR

Banca Națională a României a intervenit activ pe piața valutară, utilizând rezervele valutare pentru a sprijini leul. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat că instituția este pregătită să facă față unui scenariu în care intrările de capital vor scădea semnificativ sau vor dispărea complet, iar BNR va interveni pentru a asigura stabilitatea cursului valutar. Totuși, în ciuda acestor măsuri, presiunea pe piață rămâne mare, iar persistența unui curs mai slab va avea un impact direct asupra economiei.

De asemenea, pentru a contracara efectele inflaționiste și a sprijini economia, BNR va trebui să analizeze cu atenție politica sa monetară în lunile următoare, având în vedere riscurile asociate unei economii mai puțin competitive și cu o inflație mai ridicată.

5. Perspective

Efectele imediat negative ale rezultatelor alegerilor prezidențiale și ale tensiunilor politice se resimt deja în cursul valutar, în creșterea dobânzilor și în retragerile de capital, care subliniază vulnerabilitățile economiei românești. Deprecierea leului și inflația crescândă sunt două dintre cele mai evidente consecințe ale acestui context incert, iar efectele pe termen lung ar putea include o recesiune economică, creșterea ratei șomajului și o scădere a standardului de viață al românilor.