Lovitură pentru legea hidrocentralelor: Nicușor Dan cere o nouă analiză. Ce se poate schimba

Președintele Nicușor Dan a cerut Parlamentului să reexamineze legea care permite modificarea limitelor unor arii naturale protejate pentru proiecte de hidrocentrale aprobate și începute înainte de 29 iunie 2007. Decizia vine după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea de neconstituționalitate formulată anterior de șeful statului. Președintele consideră însă că, dincolo de verdictul CCR, Parlamentul trebuie să verifice dacă legea mai este justificată în forma actuală și dacă proiectele vizate rămân fezabile și utile.

Ce prevede legea pentru hidrocentralele începute înainte de 2007

Actul normativ stabilește că suprafețele din ariile naturale protejate pe care se află proiecte de hidrocentrale aprobate și demarate înainte de 29 iunie 2007 pot fi scoase din aceste zone, prin modificarea limitelor ariilor protejate.

Legea introduce și derogări în cazul unor investiții energetice considerate importante pentru securitatea națională. Astfel, proiectele de hidrocentrale declarate vitale pentru securitatea națională de către CSAT, precum și anumite capacități existente de producere sau transport al energiei electrice aflate în arii protejate ar urma să fie exceptate de la evaluarea de mediu în cazul lucrărilor de mentenanță, retehnologizare sau modernizare.

Președintele cere o nouă analiză, chiar dacă CCR a declarat legea constituțională

În cererea transmisă Parlamentului, Nicușor Dan subliniază că decizia Curții Constituționale nu înseamnă că legislativul nu mai poate analiza oportunitatea și eficiența soluțiilor prevăzute de lege.

Potrivit președintelui, Parlamentul trebuie să verifice dacă motivele care au stat la baza inițiativei legislative se mai regăsesc în prezent. El atrage atenția că fundamentarea inițială a proiectului a avut în vedere, în principal, creșterea prețurilor la energie din 2021 și concluziile unei comisii parlamentare de anchetă constituite în acel context.

Între timp, legea a fost adoptată în octombrie 2025, iar reexaminarea are loc în august 2026.

Proiectele vechi trebuie verificate din nou

Unul dintre argumentele centrale ale cererii de reexaminare este că aprobarea istorică a unei investiții nu demonstrează automat că aceasta mai este viabilă după aproape două decenii.

Existența unei hotărâri de Guvern sau a unui decret de stat emis înainte de 29 iunie 2007 confirmă că proiectul a fost aprobat la acel moment, însă nu oferă, în sine, garanții privind fezabilitatea tehnică actuală, utilitatea energetică sau sustenabilitatea economică a investiției.

Președintele consideră că aceste elemente ar trebui evaluate înainte ca derogările prevăzute de lege să poată fi aplicate.

Ce criterii lipsesc din forma actuală a legii

În cererea de reexaminare sunt enumerate mai multe aspecte care, în opinia președintelui, ar trebui analizate pentru fiecare proiect în parte. Printre acestea se numără:

• situația juridică actuală a investiției;
• stadiul fizic al lucrărilor;
• costurile necesare pentru finalizare;
• durata estimată până la punerea în funcțiune;
• capacitatea energetică ce poate fi efectiv realizată;
• existența unor soluții tehnice alternative;
• raportul dintre beneficiile energetice și impactul asupra patrimoniului natural.

În forma actuală, legea se raportează în principal la faptul că investiția a fost aprobată și că lucrările au fost începute înainte de data de 29 iunie 2007.

Derogarea ar putea fi aplicată fără limită de timp

Un alt motiv de îngrijorare invocat de Nicușor Dan este caracterul nelimitat în timp al derogărilor prevăzute de actul normativ.

Legea nu stabilește o perioadă în care beneficiarii trebuie să solicite aplicarea prevederilor și nici nu limitează mecanismul la o situație excepțională și temporară.

În aceste condiții, proiecte aprobate cu aproape două decenii în urmă ar putea fi reactivate la un moment nedeterminat, fără ca necesitatea și viabilitatea lor actuală să fie reevaluate.

Energia hidro versus protecția mediului

Președintele susține că menținerea unei derogări permanente nu poate fi fundamentată doar pe situația pieței energiei de la momentul inițierii proiectului legislativ sau pe avantajele generale ale energiei hidro.

În opinia sa, fiecare investiție ar trebui analizată individual, pe baza unor date actuale și verificabile, astfel încât să poată fi stabilit dacă proiectul mai este necesar, viabil și util din punct de vedere energetic.

Reexaminarea solicitată Parlamentului redeschide astfel dezbaterea privind echilibrul dintre dezvoltarea infrastructurii energetice și protejarea ariilor naturale protejate, în cazul unor proiecte începute cu mulți ani în urmă.