Ludovic Orban: Cum au apărut pensiile speciale pentru magistrați

Publicat: 07 feb. 2026, 15:40, de Rona David, în Puterea Tv , ? cititori

Ludovic Orban, președintele partidului Forța Dreptei, invitat la Dialogurile Puterii, critică dur blocajul privind reforma pensiilor speciale și modul în care Curtea Constituțională a ajuns, în opinia sa, să apere un sistem de privilegii construit politic. Într-un interviu acordat publicației Puterea, Orban vorbește despre istoricul pensiilor magistraților, eșecul reformelor și necesitatea unei schimbări radicale, inclusiv la nivel constituțional.

„Nu e o tăiere a pensiilor speciale, ci o corectare”

Ludovic Orban susține că actualul guvern nu reușește să adopte o lege coerentă privind pensiile speciale, deși nu ar fi vorba despre o eliminare totală a acestora.

„Nu e o tăiere a pensiilor speciale. Tot rămâne o parte a pensiei care nu este calculată pe principiul contributivității. E vorba de o formulă mai decentă, inclusiv în privința cuantumului pensiilor magistraților.”

El subliniază că propunerile de reformă vizează și creșterea treptată a vârstei de pensionare, până la vârsta standard, într-un interval de 15 ani.

De ce magistrații se pensionează prea devreme

Orban face o distincție clară între magistrați și alte categorii profesionale, precum militarii.

„La militari mai înțeleg. După 55 de ani nu mai ești la fel de bine pregătit fizic. Dar magistrații? În toate țările din lume, magistrații lucrează și după 65 de ani.”

Pentru a-și susține argumentul, el oferă un exemplu din SUA:

„A existat un caz judecat în Statele Unite de un judecător de 92 de ani, lucid, cu o vastă experiență. Un judecător nu devine bun peste noapte. Experiența se formează în timp.”

În opinia sa, sistemul actual duce la pierderea exact a celor mai valoroși profesioniști.

„Se pensionează tocmai când ajung la un nivel rezonabil de exercitare a profesiei. Nu e normal, nu e firesc.”

Cum au apărut pensiile speciale pentru magistrați

Ludovic Orban face un scurt istoric al modificărilor legislative care au dus la actualul sistem.

„Între 1990 și 1998, magistrații se pensionau pe baza contributivității, la vârsta standard.”

Schimbarea majoră a venit în 1998, când ministrul Justiției de atunci, Valeriu Stoica, a inițiat un proiect care a scos magistrații din sistemul contributiv.

„Pensia a ajuns să fie de 70%, 80% sau 90% din salariul net, fără facilități legate de vârsta de pensionare, inițial.”

Ulterior, sistemul a fost extins și către alte profesii juridice, prin echivalarea experienței.

„Dacă ai fost avocat sau consilier juridic și ai stat 5–7 ani în magistratură, beneficiezi de aceleași condiții de pensionare ca un magistrat cu 25 de ani vechime.”

Curtea Constituțională, „apărător al privilegiilor”

Orban critică rolul jucat de Curtea Constituțională, despre care afirmă că a devenit un susținător constant al regimului de pensii speciale.

„În 2011 a existat o tentativă de revenire la contributivitate, dar Curtea Constituțională a declarat prevederea neconstituțională. De atunci, Curtea funcționează aproape ca un apărător al privilegiilor.”

El amintește și de tentativa din 2020, când Parlamentul a votat desființarea pensiilor speciale, inclusiv ale magistraților.

„Legea a fost adoptată cu o largă majoritate și nimeni n-a îndrăznit s-o atace. A făcut-o Avocatul Poporului, iar Curtea a declarat-o neconstituțională.”

„Privilegiile au fost acordate din interese politice”

În opinia liderului Forța Dreptei, aceste beneficii au fost acordate de politicieni cu probleme în justiție.

„Legile au fost date de politicieni care sperau să obțină un tratament favorabil în instanță. Asta e părerea mea categorică (…). De asemenea, prin modificările ulterioare, Monica Macovei a redus vârsta de pensionare a magistraților. Explicația ei publică a fost aceea că dorește să «scape de brontozaurii comuniști» din magistratură. Aceasta a fost justificarea oficială, însă prevederea a rămas în vigoare până astăzi. Ce este interesant este faptul că a existat o tentativă de readucere a pensiilor magistraților la sistemul de calcul bazat pe contributivitate, prin legea pensiilor, care, din câte îmi amintesc, a fost dezbătută și adoptată în 2011. Acea prevedere, care îi viza pe magistrați, a fost atacată și declarată neconstituțională, moment din care Curtea Constituțională a început, practic, să funcționeze cu o autonomie aproape totală, ca un susținător al regimului privilegiat de pensionare.

În 2020, când eram premier, Parlamentul a adoptat legea de desființare a pensiilor speciale, inclusiv ale magistraților. Legea a fost votată cu o largă majoritate și niciun grup politic nu a îndrznit să o atace la Curtea Constituțională. Totuși, Avocatul Poporului de la acea vreme, Renate Weber, a sesizat Curtea Constituțională, iar legea a fost declarată neconstituțională. Privilegiile acordate magistraților au fost stabilite de politicieni care au avut probleme cu justiția, în speranța obținerii unui tratament favorabil în instanță.”

Soluția: schimbarea Constituției și reforma Curții Constituționale

Ludovic Orban consideră că blocajul actual nu mai poate fi depășit fără o reformă profundă.

„Trebuie o soluție radicală. După părerea mea, trebuie modificată Constituția.”

El propune schimbarea modului de numire a judecătorilor Curții Constituționale, astfel încât partidele politice să nu mai aibă un rol decisiv.

„Judecătorii sunt numiți de președinte și de Parlament. Asta creează dependență politică”

Mai mult, Orban susține ideea unor mandate pe viață, după modelul Curții Supreme din SUA.

„Mandatul limitat creează dependență. Dacă ai mandat pe viață, nu mai ai interes să faci pe placul nimănui.”

Boicotul, o „încălcare flagrantă”

Referindu-se la boicotul ședințelor Curții Constituționale, Orban afirmă că acesta ar putea constitui motiv de revocare.

„Refuzul de a judeca este o încălcare flagrantă a obligațiilor. Curtea Constituțională blochează sute de excepții de neconstituționalitate.”

Consecințele sunt grave, spune el:

„Se lasă să producă efecte legi care pot fi neconstituționale. Vă dați seama cât de grav este?”