Lupta pentru Roșia Montană continuă. Un nou episod al diferendului dintre canadienii de la Gabriel Resources și Statul Român

Statul român poate executa silit Gabriel Resources pentru recuperarea a 10 milioane de dolari, în dosarul Roșia Montană. România a obținut în sfârșit dreptul de a cere executarea silită a companiei canadiene.

Statul român a primit undă verde pentru a executa silit compania canadiană Gabriel Resources, după ce aceasta a pierdut procesul internațional legat de proiectul minier de la Roșia Montană.

Compania canadiană nu a putut prezenta garanții financiare

Tribunalul de arbitraj de la Washington – Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor privind Investițiile (ICSID) – a confirmat, în martie 2025, încetarea suspendării provizorii a executării hotărârii din 8 martie 2024, prin care România a fost declarată câștigătoare. România urmează să recupereze o sumă de aproximativ 10 milioane de dolari, reprezentând cheltuieli de judecată suportate în litigiul cu Gabriel Resources, compania care controla peste 80% din acțiunile Roșia Montană Gold Corporation (RMGC).

După pierderea procesului, Gabriel Resources a depus o cerere de anulare a hotărârii arbitrale și a obținut inițial o suspendare provizorie a executării, la 12 iulie 2024, menținută ulterior în ianuarie 2025. Suspendarea urma să fie păstrată doar dacă compania canadiană depunea, în termen de 30 de zile, o garanție financiară acoperind cele 10 milioane de dolari datorate.

Comitetul de arbitraj a respins însă toate propunerile companiei, considerând că niciuna dintre garanțiile prezentate nu îndeplinea condițiile necesare. În lipsa unei garanții acceptabile din partea unei bănci sau entități terțe solvabile, suspendarea a fost revocată automat.

„Neprezentarea unei garanții satisfăcătoare în acest termen va duce la revocarea automată a suspendării provizorii”, a precizat Gabriel Resources într-o comunicare oficială către acționari, publicată pe portalul bursei TSX Venture Exchange din Toronto.

Sechestru asigurător pe acțiunile RMGC, contestat în instanță

Între timp, Tribunalul Alba a dispus, la solicitarea Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJFP) Alba, instituirea unui sechestru asigurător asupra celor 13,6 milioane de acțiuni RMGC deținute de Gabriel Resources, reprezentând 80,68% din companie. Statul român deține restul de 19,3% prin Minvest Deva.

Compania canadiană a contestat această măsură, susținând că notarea în Registrul Comerțului creează impresia falsă că s-ar fi început deja executarea silită, în condițiile în care este vorba de o măsură asigurătorie, care nu produce aceleași efecte juridice. Gabriel Resources a solicitat radierea acestei mențiuni din registru și a argumentat că publicarea informațiilor creează o incertitudine privind dreptul de proprietate asupra acțiunilor RMGC, afectând imaginea și stabilitatea companiei.

Dosarul se află în prezent pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, iar instanța urmează să se pronunțe asupra legalității și oportunității măsurii.

AJFP Alba susține că acțiunile sunt justificate și legale

În replică, AJFP Alba a transmis că măsurile adoptate sunt legale și necesare pentru protejarea intereselor statului român. Instituția a argumentat că sechestrul asigurător nu este o măsură de executare silită, ci un pas premergător menit să conserve patrimoniul debitorului și să protejeze creanța statului, stabilită prin hotărârea ICSID.

„Este necesar ca statul român, prin organele sale competente, să-și asigure realizarea creanței stabilite prin hotărârea arbitrală internațională din 08.03.2024, hotărâre executorie și obligatorie”, se arată în poziția oficială a AJFP Alba.

Tribunalul Alba a precizat, de asemenea, că registratorul Oficiului Registrului Comerțului nu are competența de a analiza legalitatea sau temeinicia măsurii de sechestru, întrucât actul provine de la o autoritate publică și beneficiază de prezumția de legalitate.

Dispută continuă la ICSID: Gabriel Resources contestă arbitrii

Pe fond, Gabriel Resources își bazează cererea de anulare a hotărârii ICSID pe presupusa incompatibilitate a doi dintre arbitrii care au votat în favoarea României: elvețianul Pierre Tercier și britanicul Zachary Douglas.

Potrivit companiei, Pierre Tercier ar fi avut legături cu casa de avocatură care a apărat interesele statului român, iar Douglas ar fi dobândit cetățenia elvețiană în timpul arbitrajului, ceea ce, în opinia companiei, ridică suspiciuni privind imparțialitatea acestuia.

Gabriel Resources a solicitat despăgubiri de aproape 6 miliarde de dolari de la statul român, pe motiv că i-ar fi fost blocat proiectul minier de la Roșia Montană. România a argumentat însă că proiectul nu a putut fi continuat din cauza neîndeplinirii unor obligații legale de către companie și a reacției negative din partea opiniei publice, care a dus inclusiv la introducerea sitului Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.

Continuarea litigiului la Curtea de Apel Alba Iulia și cererea de anulare a hotărârii ICSID indică faptul că disputa juridică dintre România și Gabriel Resources este departe de a se încheia.