„Made in Romania”. De la navele militare ale Marinei Regale a Olandei la spărgătoarele de gheață pentru Anctartica și Polul Nord

Publicat: 25 ian. 2022, 09:00, de Puterea.ro, în ECONOMIE , ? cititori
„Made in Romania”. De la navele militare ale Marinei Regale a Olandei la spărgătoarele de gheață pentru Anctartica și Polul Nord

Dezvoltarea industriei construcțiilor navale în România este în trendul evoluțiilor din ultimii ani. Globalizarea are un impact important asupra creșterii rapide a transportului mărfuri între continente, iar la acest capitol transporturile navale sunt cele mai eficiente din punct de vedere economic, dar și prin reducerea poluării.

Sunt de notorietate imaginile din marile porturi ale lumii, cu uriașele nave portcontainer încărcate cu sute de containere. Dar și navele maritime mai mici sunt eficiente. O navă portcontainer Clasa JOWL poate transporta o cantitate de mărfuri care e echivalentul a 470 de TIR-uri. Asta ar însemna un convoi cu lungimea de 6 km. La transportul fluvial, precum cel de pe ruta Dunăre – Rhin – Main, un convoi de barje preia un volum de marfă are ar putea fi transportat de 440 de TIR-uri. Acesta e unul din argumentele dezvoltării construcțiilor navale.

Un alt stimul este dezvoltarea tehnologică, în special în domeniul energiei, care a impus construirea unor nave specializate, cum ar fi cele pentru instalarea cablurilor subavatice pentru transportarea energiei electrice de la parcurile eoliene marine sau a tancurilor pentru transportarea gazului lichefiat. Nu este neglijabil nici domeniul apărării, care impune construirea unor nave militare cu grade tot mai mari de automatizare și dotate echipamente de înaltă tehnologie.

În acest context internațional, șantierele navale din România, în special cele de la Tulcea, Galați și Brăila, au reușit să exceleze, obținând foarte multe comenzi de construire a unor nave de la mari companii, dar și de la Guvernul Australiei sau Guvernul Emiratelor Unite, Marina Regală a Olandei sau Ministerul Transporturilor din provincia Newfoundland și Labrador, din Canada. Sunt construite nave cu tehnologii sofisticate, unele dinte acestea fiind unice în lume.

Nave militare de top. La Galați, a fost construită jumătate din flota Marinei Regale a Olandei

La Șantierul Naval „Damen” din Galați sunt construite navele flotei militare a Olandei, fapt confirmat de directorul tehnic la șantierului, Doru Gaibăr: „în ultima perioadă, toate navele militare pe care guvernul Olandei le-a construit au fost construite la Galaţi”. Dar Olanda nu e singurul stat NATO care își construiește navele militare la Galați.

Din 2010, când șantierul naval din Galați a devenit „Centru de excelență pentru nave militare” în cadrul Grupului „Damen”, aici au fost construite 30 de nave de apărare şi de securitate pentru 13 ţări, inclusiv pentru state membre NATO. La acestea se adaugă nave specializate, cum ar fi o navă pentru Paza de Coastă a Emiratelor Arabe Unite.

Un exemplu de performanță al navaliștilor din Galați a fost construirea navei „Groningen”, parte a unui proiect de 487 de milioane de euro al Marinei Regale din Olanda. „Groningen” are un deplasament de 3.750 tdw, lungimea de 108 metri, lățimea de 16 metri și un pescaj de 4,55 metri.

Cea mai puternică armă de la bord este un tun super- rapid „Oto Melara”, cu calibrul de 76 de milimetri, care execută 120 de focuri pe minut și poate atinge ținte aflate la o distanță de 16 kilometri. Armamentul secundar este format dintr-un tun rapid „Oto Melara Marlin WS” cu calibrul de 30 mm, două tunuri rapide „Oto Melara Hitrole NT” și alte două marca „M2HB”, cu calibrul de 12.7mm. Nava poate lua la bord şi un elicopter.

Tot la Galați a fost construită și „nava amiral” a Marinei Regale Olandeze, „HNLMS Karel Doorman”. Cu un deplasament de 28.000 tdw și lungimea de 205 metri, este cea mai lungă navă construită vreodată în România. Este o navă de tip Joint Logistic Support Ship (JSS), în a cărei structură se află un heliport cu două posturi de aterizare la bord, un hangar pentru şase elicoptere şi rampe de urcare la bord a amfibiilor şi un spital cu 20 de săli de operaţii şi tratamente.

Nava e dotată cu două sisteme antirachetă, două tunuri cu calibrul de 30 mm şi patru mitraliere cu calibrul 12,7 mm. În dotările navei se află şi un punct de comandă pentru coordonarea acţiunilor tactice ale altor nave, ceea ce îi conferă rolul de „navă amiral” în coordonarea unor operaţiuni militare pe mare. Nava poate lua la bord 180 membri ai echipajului şi 120 de militari.

La Brăila a fost construită nava „robot”, care va navigă fără echipaj

La Şantierul Naval „Vard” din Brăila a fost construită o navă specială pentru transportul containerelor, care are propulsie 100% electrică și este complet automatizată în ceea ce privește operațiunile de încărcare, descărcare şi navigație. Toate aceste operațiunile sunt efectuate de echipamente robotice comandate de un soft. Practic, e o navă fără echipaj.

Nava „Yara Birkeland” a fost construită pentru compania norvegiană „Yara”, unul dintre cei mai mari producători de îngrăşăminte chimice din lume. Nava operează între uzina „Yara” din Porsgrunn, cea mai mare platformă industrială din Norvegia, şi porturile din Brevik şi Larvik.

Navă unică în lume, cu sistem integrat de conservare a energiei

Tot la Brăila a fost construită, în colaborare cu Șantierul „Vard Soviknes” din Norvegia, o navă care este unică în lume prin tehnologiile utilizate. Este vorba de un trauler, navă de pescuit, prima din lume dotată cu un sistem integrat de stocare a energiei, alcătuit din propulsie diesel mecanică/diesel electrică şi baterii. Este construită pentru compania norvegiană „Havfisk”, cel mai mare operator de traulere din Norvegia.

Nava are la bord o fabrică de prelucrare a peştelui, două spaţii de păstrare a peştelui refrigerat şi congelat, cu o capacitate de congelare de 80 de tone, dar e dotată și cu un rezervor de stocare a peştilor „în viu” în scopul păstrării capturii la temperaturi scăzute, pentru a nu fi afectată calitatea peştelui.

La Tulcea cea mai „eco” navă din lume: spărgătorul de gheață „Le Comandant Charcot”, pentru croaziere la Polul Nord

La Șantierul Naval „Vard” din Tulcea a fost construită o navă care reprezintă de asemenea o premieră mondială, fiind cea mai nepoluantă navă din lume. Nava „Le Comandant Charcot”, construită pentru compania franceză „Ponant”, este un spărgător de gheață destinat croazierelor și expedițiilor științifice la Polul Nord, care dispune de 92 de cabine pentru pasageri și 72 pentru echipaj.

Performanța tehnică ce o face unică în lume este că are o propulsie hibridă, electrică şi pe gaz natural lichefiat, ceea ce face să fie prima navă de explorare care va depăşi standardele de mediu stabilite în reglementările internaţionale. Potrivit proiectanților, este cea mai puţin poluantă navă dintre toate cele care au fost construite în ultimul secol.

La Galați, a fost construit, pentru Guvernul Australiei, un spărgător de gheață pentru Anctartica

În luna august 2021 a fost livrată una dintre cele mai sofisticate nave construite în ultimii ani la Șantierul Naval „Damen” din Galați, un spărgător de gheață pentru Anctartica.

Nava „Nuyina” a fost construită pentru Guvernului Australiei, în cadrul unui proiect de 2 miliarde de dolari australieni. Spărgătorul de gheață furnizează celor 3 stații australiene de cercetări din Antarctica și stației din Insula Macquire încarcătură și echipamente și asigură transportarea cercetătorilor și a personalului.

Fiind o navă de cercetări marine, cu facilități de laborator extinse, găzduieștee până la 116 oameni de știință și poate asigura staționarea la bord a patru elicoptere și două ambarcațiuni. Nava cu capacitatea de 23.400 tdw și lungimea de 156 metri are o înălțime de peste 50 de metri.

Parcurile eoliene din Marea Nordului, administrate cu nave „Made in Romania”

La „Damen” Galați au fost construite mai multe nave pentru administrarea parcurilor eoliene din Marea Nordului. Pentru compania Bibby Marine Ltd, din Marea Britanie, specializată în operațiunile în parcuri eoliene marine, au fost construite două nave. Prima dintre ele, „Bibby Wave Master 1” lucrează în sectoarele eoliene și de petrol și gaze din Marea Nordului. Cea de a doua navă, „BibbyWavemaster Horizon”, este utilizată pentru întreţinerea şi repararațiile instalaţiilie turbinelor din parcurile eoliene marine „Hohe See” şi „Albatros”, din zona germană a Mării Nordului, care aparţin companiilor Siemens Gamesa Renewable Energy și EnBW.

Prin proiect, acestui tip de navă i-a fost asigurată o mare stabilitate la intervențiile pentru reparații la turbinele eoliene, prin reducerea impactului valurilor. Costul unei astfel de nave este evaluat la 200 milioane euro.

În 2015, tot la Galați a fost construită pentru compania „Deep Ocean Group” din Marea Britanie o altă navă cu performanțe tehnice deosebite, „Maersk Connector”, specializată pentru instalarea cablurilor submarine pentru transportul energiei electrice de la parcurile eoliene din Marea Nordului. Cu „Maersk Connector” compania britanică și-a îmbunătățit capacitatea de instalare a cablurilor submarine, pentru că nava poate instala simultan două cabluri electrice submarine.

La Galați e construită o nouă navă militară a Marinei Regale a Olandei, un proiect de 375 milioane euro

În prezent, la „Damen” Galați este în fază avansată construirea unei noi nave militare pentru Marina Regală a Olandei, în cadrul unui proiect în valoare de 375 milioane de euro. Nava „Den Helder” va fi o navă de tip „Combat Support Ship” și va lua la bord două elicoptere şi 25 de containere pentru operaţiunile logistice. Pe lângă cei 75 de membri ai echipajului, vor fi cazați la bord 75 de militari.

Construirea navei a început în iunie 2021, când la Galați a avut loc ceremonia „punerii chilei”, adică începerea debitării tablelor, în prezența viceamiralului Rob Kramer, comandantul Marinei Regale a Olandei și a viceamiralului Arie Jan de Waard, directorul Organizației pentru Echipamente Militare. Construirea navei va fi finalizată în 2024, aceasta devenind operațională din 2025. Având o lungime de 180 metri, „Den Helder” este a doua cea mai mare navă militară construită vreodată în România, după „HNLMS Karel Doorman”.