Marcel Ciolacu acuză „teleportarea” investițiilor din 2024 în 2025. Îi cere explicații lui Bolojan

Fostul premier Marcel Ciolacu susține că execuția bugetară pentru 2024 ar fi fost revizuită ulterior, prin mutarea unor investiții în 2025, ceea ce ar fi dus la o diminuare artificială a deficitului. În replică, premierul Ilie Bolojan afirmă că recesiunea tehnică era inevitabilă și că România traversează o schimbare de model economic. Disputa are loc în contextul confirmării oficiale a intrării țării în recesiune tehnică.

Acuzații privind „mutarea” investițiilor

Fostul premier și actual președinte al Consiliului Județean Buzău, Marcel Ciolacu, afirmă că datele privind execuția bugetară ar fi fost modificate astfel încât investiții realizate în 2024 să fie înregistrate în 2025.

El susține că nu este vorba doar despre o reclasificare a fondurilor din PNRR, ci despre o diminuare efectivă a investițiilor raportate pentru 2024. Marcel Ciolacu afirmă că 13 miliarde de lei ar fi fost eliminate din investițiile anului 2024 și trecute integral în 2025, ceea ce ar fi avut ca efect reducerea artificială a deficitului din anul anterior.

„Scandalul «coafării» bugetului este mai grav decât am crezut: au mutat cu totul investiţii de 0,7% din PIB din 2024 (de la Ciolacu) în 2025 (la Bolojan)! Cu tupeu maxim, sfidând atât normele contabile, cât şi legile statului (de drept)!”, a afirmat Marcel Ciolacu.

10:21 • POLITICĂ

Ziua judecății în Coaliție: Bolojan, blocat de trei miniștri PSD. Scandalul „austerității” aruncă Guvernul în aer

15:42, 15.02.2026 • POLITICĂ

Cristian Ghinea spune că i-a propus lui Ilie Bolojan să intre în USR

El mai susține că investițiile totale raportate la 31 decembrie 2024 ar fi fost de 120,2 miliarde lei, din care 74 miliarde lei din buget și 46,2 miliarde lei din fonduri europene. În schimb, la 31 decembrie 2025 ar fi fost raportate investiții totale de 138,2 miliarde lei, din care 59,7 miliarde lei din buget și 78,5 miliarde lei din fonduri europene.

Potrivit lui Ciolacu, ulterior, datele pentru 2024 ar fi fost revizuite, investițiile din buget scăzând de la 74 la 61 miliarde lei, iar cele din fonduri europene crescând de la 46 la 59 miliarde lei.

„Aşa se construieşte imaginea eroului salvator, falsificând fără jenă datele Ministerului Finanţelor, certificate de doi miniştri PNL – Boloş, la 31 decembrie 2024 şi Nazare, la finalul lui 2025”, a mai scris Ciolacu.

În final, acesta a cerut explicații publice privind sumele înregistrate la venituri și cheltuieli, precum și nivelul real al deficitului pentru 2024 și 2025.

Recesiune tehnică și schimbarea modelului economic

Disputa are loc după ce Institutul Național de Statistică a anunțat că România a intrat în recesiune tehnică. Produsul Intern Brut a scăzut în trimestrul IV din 2025 cu 1,9% față de trimestrul III, marcând al doilea trimestru consecutiv de contracție, după o scădere de 0,2% în trimestrul III față de trimestrul II.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că această evoluție era anticipată și inevitabilă, în contextul tranziției de la un model economic bazat pe deficit și consum către unul fundamentat pe investiții și disciplină bugetară.

El a explicat că în 2024 România a înregistrat un deficit bugetar de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern de 8,2% din PIB și o creștere economică sub 1%, în condițiile unui stimul fiscal ridicat.

„În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creştere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului. De ce?

Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiţi în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide şi compensarea unor presiuni sociale şi inflaţioniste, nu către dezvoltarea reală a economiei.

Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflaţia ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic”, a explicat premierul.

În replică, Marcel Ciolacu a susținut că datele Eurostat ar contrazice interpretarea actualului Executiv și a afirmat că modificarea indicatorilor economici ar avea drept scop mascarea problemelor economice din 2025.