Măsurile fiscale, insuficiente: Şedinţă a Coaliţiei după ce Guvernul ar fi forțat de Bruxelles să ia decizii şi mai dure(surse)

Publicat: 02 iul. 2025, 12:16, de Ionut Jifcu, în ECONOMIE , ? cititori
Măsurile fiscale, insuficiente: Şedinţă a Coaliţiei după ce Guvernul ar fi forțat de Bruxelles să ia decizii şi mai dure(surse)
sursa: INQUAM Photos Octav Ganea

Măsurile fiscale, insuficiente! Liderii coaliției de guvernare s-au reunit de urgență la Palatul Victoria, după ce Comisia Europeană a transmis că pachetul de măsuri fiscale propus de România este insuficient. În joc nu mai e doar imaginea guvernului, ci și banii europeni. Premierul Ilie Bolojan a cerut miniștrilor un plan concret de restructurare, cu o reducere medie de personal de 25-30% în fiecare minister și instituție publică.

Măsurile fiscale, insuficiente

La Guvern e agitație continuă: fiecare ministru vine cu cifre, organigrame și propuneri pentru concedieri. Situația este „extrem, extrem de complicată”, spun surse din executiv, citate de stiripesurse.ro. Nu e vorba doar de funcții tăiate pe hârtie, ci de oameni care își vor pierde locurile de muncă, începând chiar din luna august. Printre instituțiile vizate se numără și Secretariatul General al Guvernului, unul dintre cele mai stabile bastioane administrative din subordinea directă a prim-ministrului.

Presiunea vine direct de la Bruxelles. Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, s-a întors de curând dintr-o vizită oficială unde, potrivit surselor guvernamentale, a primit un semnal clar: măsurile gândite până acum nu sunt suficiente. Oficialii europeni cer o reformă reală și rapidă în administrația publică, dar și creșteri de taxe aplicabile de la 1 august. Bruxelles-ul pare să-și fi pierdut răbdarea și încrederea, temându-se că guvernul român va amâna din nou măsurile promise.

Această pierdere de încredere se traduce printr-o cerere dură și clară: restructurare profundă, reduceri masive și măsuri fiscale aplicabile imediat. Guvernul român nu mai are spațiu de manevră, iar planurile discutate în ultimele luni au devenit depășite în fața exigențelor Comisiei.

Pachetul de austeritate, despre care s-a vorbit intens în ultimele săptămâni, se transformă acum într-un test de supraviețuire politică și economică. În următoarele zile, ministerele trebuie să livreze cifre clare, iar concedierile vor deveni realitate.

Măsurile fiscale pregătite de Guvern

Guvernul pregătește un pachet amplu de măsuri fiscale menit să corecteze bugetul și să prevină scăderea ratingului de țară. Aceste măsuri includ majorarea TVA, introducerea contribuției de sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei, creșterea accizelor și înghețarea salariilor din sectorul bugetar. Proiectul, denumit „ordonanța Trenuleț”, este în lucru și trebuie aprobat cel târziu pe 7 iulie, termen impus de Comisia Europeană și agențiile de rating pentru a evita retrogradarea României în categoria „junk”.

Pe partea de venituri fiscale, TVA-ul ar urma să fie împărțit în două cote: 11% pentru alimente, medicamente, apă potabilă și de irigații, cărți, ziare, proteze, lemn de foc și energie termică, și 21% pentru toate celelalte bunuri și servicii, față de 19% în prezent. Totodată, accizele pentru carburanți, alcool, tutun și băuturi zaharoase ar urma să crească cu aproximativ 10% de la 1 august, generând un impact estimat de 5 miliarde de lei în 2026.

Pentru pensii, se introduce o contribuție de sănătate de 10% aplicată diferenței ce depășește pragul de 3.000 de lei, această măsură aducând o creștere a veniturilor la buget de 4,1 miliarde de lei în 2026. La partea de cheltuieli, salariile bugetarilor și beneficiile sociale vor fi înghețate pentru anul 2026, ceea ce ar permite economii de aproape 18 miliarde de lei. De asemenea, investițiile neesențiale, precum cele în stadioane sau pârtii, vor fi amânate, cu economii estimate la 10 miliarde de lei.

Proiectul se află într-un calendar strâns, cu o decizie politică finală așteptată curând, iar forma juridică urmează să fie publicată înainte de 7 iulie. Guvernul afirmă că este nevoie să strângă aproximativ 30 de miliarde de lei prin prioritizarea investițiilor, ajustarea taxelor și reducerea cheltuielilor curente, pentru a menține stabilitatea economică și a evita scenariul de criză similar Greciei din 2010.