Fost director Microsoft: „Eu sunt nevinovat nu vreau prescripție!”

Spre deosebire de ceilalti inculpați care s-au exprimat în sensul aplicării prescripţiei, cu gândul de a scăpa de dosar, la termenul de marți Călin Tatomir a avut o reacție ingenuă:„Eu sunt nevinovat! Nu vreau prescripție. Eu vreau continuarea procesului penal!”, a spus fostul director Microsoft România.

Cum avocatul ales al lui Călin Tatomir lipsea, acesta fiind substituit de un at coleg, judecătorul i-a explicat cum stau lucrurile.

Judecător: Vreau să vă spun că avem o cerere de sesizare a CJUE. Am putea avea un eveniment în jurisprudență, așa că vreau să vă gândiți bine. Sunteți jurist?

Călin Tatomir: Nu, am fost director Microsoft.

Judecător: Om inteligent atunci. Să vă mai gândiți. Avem infracţiunea predicat legată de fraude la bugetul Uniunii Europene…

Avocat: Vă cer un termen să mă consult cu clienții mei. Evident, domnule Tatomir trebuie să se consulte cu avocatul lui. Clientul meu, Gabriel Sandu, nu dorește continuarea procesului penal.

Claudiu Florică: Eu am înțeles perfect!

Judecător: Dată fiind situația, la acest termen nu vom discuta probatoriul, vom discuta cererea de sesizare a CJUE și măsurile asiguratorii.

Procuror: Vă solicităm admiterea cererii de sesizare a CJUE așa cum a fost formulată și suspendarea judecării cauzei. Se pune însăși problema de interpretare a dreptului Uniunii Europene. Avem de-a face cu infracțiuni de corupție și spălare de bani. Întrebările sunt necesare și pentru a stabili dacă deciziile de îndrumare ale Înaltei Curți – respectiv cele ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept – sunt obligatorii sau pot fi lăsate neaplicate. Jurisprudența este deja bogată în cee ace privește deciziile CCR, care pot fi lăsate neaplicate.

Citește și: Dosarul Microsoft: Claudiu Florică şi Dinu Pescariu scapă de pușcărie, nu și de datoria de 22 de milioane de euro

Avocat: Eu mă opun din 2 motive. Unu: Întrebările vizează caracterul obligatoriu al hotărârilor Înaltei Curți pe chestiuni de drept. Doi: Prescripția e o chestiune ce ține de legalitatea incriminării și de legalitatea pedepsei. Or, în cauza Tarico 2 (CJUE – n.r.) a spus că nu pot face obiectul cenzurii sau al deciziilor Curții chestiuni ce țin de legalitatea incriminării sau legalitatea pedepselor.

Avocat: Când statul a decis să devină parte a Uniunii Europene nu mi-a spus mie că îmi va restrânge libertăți!

Judecător: Vedeți de ce e frumos Dreptul?

Avocat: Da, cu condiția să nu fie influențat de dogme. De dogme, nu de doctrină ( de drept – n.r.)

Judecător: Dogma este o definiție rigidă.

Avocat: Tratatul de la Lisabona a fost adoptat ca urmare a eșuării adoptării unei Constituții unice europene, deoarece unele state s-au opus. Astfel, Tratatul de la Lisabona rămâne în continuare inferior Constituției României.

Judecător: Există instanţe care au suspendat procesele independent de sesizarea CJUE, adică au respins sesizarea, dar au suspendat procesele în așteptarea deciziei urmare a admiterii sesizării trimise de Curtea de Apel Brașov.

Scandalul prescripţiei, pe masa celui mai înalt for judecătoresc european

Reamintim că scandalul prescripţiei răspunderii penale a ajuns deja pe masa celui mai înalt for judecătoresc european, anume Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care trebuie să răspundă cum se „împacă” deciziile CCR – în urma cărora multe procese „grele” de corupţie se vor închide – cu dreptul Uniunii Europene.

Citește și: Gabriel Sandu vrea să scape și de al doilea mega-proces de corupție: Dosarul Poșta

Fostul președinte condamnat al CJ Brașov, Aristotel Căncescu, este primul demnitar corupt al cărui proces va ajunge pe masa Curții de la Strasbourg, după ce Curtea de Apel Brașov a admis sesizarea DNA cu privire la posibilitatea ignorării deciziilor CCR pe tema prescripţiei.

Aceeași decizie a fost luată și de către o judecătoare de la Judecătoria Bistrița, care arăta că nu numai cauzele de corupție sunt afectate de hotărârea Curții Constituționale, ci toate procesele penale.

„(Deciziile din 2018 și 2022 ale CCR pe tema prescripţiei – n.r.) conduc la crearea efectelor specifice adoptării unei veritabile amnistii deghizate al cărei fundament îl constituie existența unui termen general unic de prescripție a răspunderii penale, care curge în condițiile de la articolul 154 alineatele (2)-(4) din Codul penal.
De termen beneficiază ori au vocația să beneficieze toți făptuitorii pentru infracțiunile care s-au comis până la 30 mai 2022, indiferent dacă procesele penale sunt pe rol sau au fost emise hotărâri judecătorești definitive în considerarea existenței și operării termenului de prescripție specială cu privire la infracțiuni referitor la care la data pronunțării era împlinit termenul unic de prescripție generală.
Mecanismul ar opera, fără excepții, în cazul oricăror fapte ce constituie infracțiuni, indiferent de natura şi gravitatea acestora, inclusiv asupra celor de fraudă și orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniuni și corupție, referitor la care România și-a asumat obligații exprese și distinct reglementate de cadrul unional, cu privire la care Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat în jurisprudența sa.
În atare condiții, s-ar crea un mecanism efectiv de impunitate sistemică a oricăror fapte ce constituie infracțiuni, indiferent de felul, natura şi gravitatea acestora, prin închiderea procedurilor judiciare în dosarele penale în care nu s-a pronunțat ori nu se pronunță o hotărâre judecătorească în termenul de prescripție generală sau, după caz, prin redeschiderea unor procese penale în care s-au pronunțat hotărâri definitive deși, potrivit tezei analizate, era împlinit termenul de prescripție generală”, se arată în motivarea deciziei Judecătoriei Bistrița, scrie ziare.com