Micul București din Germania: Clanuri românești jefuiesc statul și transformă regiunea Ruhr într-un focar de frică și sărăcie

Regiunea Ruhr, odinioară cunoscută drept „Herzkammer der Sozialdemokratie” („inima social-democrației”), simbol al prosperității industriale germane, a devenit astăzi epicentrul unui declin greu de ignorat. Alegerile locale recente au confirmat schimbarea de atmosferă: AfD câștigă teren, iar în trei orașe mari – Hagen, Duisburg și Gelsenkirchen – candidații săi intră în turul doi pentru funcția de primar.

La baza acestei ascensiuni se află nemulțumirea profundă a populației față de migrația sărăciei din România și Bulgaria și percepția larg răspândită că Germania este jefuită, sistematic, de clanuri organizate care fraudează statul social, scrie publicația Bild.

Hagen – „Micul București” și „locul terorii”

Hagen, cu 190.000 de locuitori, a devenit sinonim cu „Klein-Bukarest” („Micul București”). Zona gării, unde s-au stabilit mii de migranți din România și Bulgaria, este astăzi descrisă de localnici ca un „Angstraum” – loc al fricii.

Peste 7.000 de est-europeni locuiesc aici, mulți în „schrottimmobilien” – clădiri aproape prăbușite, dar în continuare populate. Jurnaliștii germani care au vizitat zona au găsit case pline de mizerie, cu miros de dejecții, uși sparte și mașini abandonate. „Arată ca niște clădiri condamnate, dar sunt încă pline de oameni”, spun reporterii.

15:46, 22.08.2025 • ACTUALITATE

Poliția și Antifrauda dau lovitura: amenzi și activități suspendate în Timișoara

13:54, 10.08.2025 • Internațional

POLITICO Mitsotakis blochează ancheta privind miniștrii implicați în frauda masivă a fondurilor agricole ale UE

CDU-istul Dennis Rehbein, candidat la primărie, a declarat la ZDF că „mulți oameni simt că orașul a devenit de nelocuit”. Tot el a dezvăluit un caz de fraudă clasică: 20 de persoane din Hagen figurau ca angajate la un frizer din Berlin pentru 200 de euro lunar, sumă suficientă pentru a avea acces la ajutoare sociale complete.

Statisticile confirmă proporțiile problemei: doar 1.100 de migranți au locuri de muncă stabile și plătesc taxe. În schimb, 55% dintre românii și bulgarii din Hagen trăiesc ca „Aufstocker” – primesc venituri mici, dar restul este completat de stat prin Jobcenter.

Hagen: Pare o clădire condamnată la demolare, dar este încă locuită. În aceste imobile degradate trăiesc migranți săraci în condiții incredibile. Sursa foto: Bild

Casele sunt vandalizate, tomberoanele pline de gunoi. Alături stă un BMW deteriorat, fără număr de înmatriculare. În hol se află colete și scrisori neîncheiate. Cine locuiește aici nu se știe. Sursa foto: Bild

Duisburg – când „orașul oțelului” devine ghetou

Duisburg, orașul natal al șefei SPD Bärbel Bas, a fost în anii ’50 cea mai prosperă localitate a Germaniei, pulsând de industrie și muncitori bine plătiți. Astăzi, însă, are 13% șomaj și cartiere întregi transformate în ghetouri.

Primarul SPD Sören Link recunoaște: „Avem 26.000 de români și bulgari, dintre care 9.000 de copii. Pentru ei trebuie să pregătim școli și grădinițe, dar mulți nici nu vin. Pierdem zeci de milioane de euro pe locuri de școală fantomă.”

Gunoiul se adună în fața caselor. Locuitorii le-au spus jurnaliștilor BILD că orașul curăță mereu mizeria, dar câteva zile mai târziu totul este din nou plin de gunoaie. Sursa foto: Bild

Prin verificări, primăria a descoperit sute de cazuri în care alocații pentru copii erau încasate ilegal. Doar prin aceste controale s-au economisit peste un milion de euro.

La suprafață, orașul arată tot mai rău: gunoaie aruncate pe stradă, case dărăpănate, copii pe străzi la ore târzii, cartiere în care poliția intră cu dificultate. „Muncitorii cinstiți simt că statul nu-i mai apără, ci îi pedepsește”, spune edilul.

Gelsenkirchen – campionul șomajului și al dependenței de ajutoare

Cu 15,1% șomaj, Gelsenkirchen deține recordul negativ al Germaniei. Aproape jumătate din bugetul local merge pe prestații sociale, iar 22% din locuitori primesc Bürgergeld (venit minim garantat).

Poliția vorbește deschis despre „efectele migrației sărăciei”: intervenții săptămânale pentru a combate fraudele sociale și criminalitatea de clan. Președintele poliției locale, Tim Frommeyer, a declarat: „Trebuie să rupem aceste structuri. Altfel pierdem complet controlul.”

Cutia poștală este spartă, poarta către curte este acoperită cu prelate. În alee, alături de tot felul de deșeuri, se află o canapea veche, un dulap și un cărucior roz pentru copii. Miroase a gunoi și mizerie. Sursa foto: Bild

„Clanurile românești fraudează statul cu miliarde”

Anchetatorii germani descriu metode variate prin care clanurile, multe originare din România și Bulgaria, exploatează legislația germană:

• Trucul cu firme de îngrijire: companii fantomă care declară angajați și servicii inexistente.

• Contracte false de muncă: angajări pe salarii minime pentru a obține acces la ajutoare complete.

• Fraude cu alocații pentru copii: sute de copii fictivi sau plecați din țară pentru care se încasează bani.

• Afaceri paravan: firme de familie care ascund profituri și lasă toți membrii pe ajutoare sociale.

• Lux legalizat: mașini AMG, ceasuri și haine de lux trecute pe leasinguri și firme controlate de clan.

Sindicatele polițiștilor estimează prejudiciile la miliarde de euro anual. „Germania este jefuită sistematic. Legea este prea permisivă și invită la abuz”, afirmă Rainer Wendt, șeful poliției sindicale.

Efecte politice și sociale

Ruhrgebiet, care a ridicat odinioară Germania prin muncă grea și solidaritate social-democrată, se transformă acum în simbol al degradării urbane și al neîncrederii în stat.

Pentru mulți germani, „Micul București” din Hagen sau ghetourile din Duisburg și Gelsenkirchen sunt dovada că modelul social a eșuat. De aici până la ascensiunea partidelor radicale de dreapta, drumul este scurt.