Mihai Busuioc, validat oficial la CCR. Sesizarea SOS România, respinsă
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/06/Numirea-lui-Mihai-Busuioc-in-functia-de-judecator-CCR-contestata-oficial.-S.O.S.-Romania-acuza-lipsa-conditiilor-legale.jpg)
Curtea Constituțională a României a respins, marți, sesizarea formulată de Partidul SOS România împotriva numirii lui Mihai Busuioc ca judecător al Curții. Surse oficiale au precizat că analiza nu a vizat fondul dosarului și nici îndeplinirea criteriilor profesionale de către Busuioc, ci s-a limitat la aspecte procedurale, considerate „extrinseci”.
Numirea lui Mihai Busuioc trece testul CCR
Contestația, venită din partea grupului SOS din Senat, a fost respinsă fără ca instanța constituțională să fi considerat necesară o analiză aprofundată a competențelor sau parcursului profesional al lui Mihai Busuioc. Astfel, Curtea a transmis indirect că nu a identificat vicii de procedură care să poată anula decizia Parlamentului.
Cu o săptămână înainte, plenul Senatului îl validase pe Mihai Busuioc în funcția de judecător al Curții Constituționale pentru un mandat de nouă ani. Propunerea a venit din partea grupului senatorial PSD, iar în urma votului, Busuioc a obținut 79 de voturi „pentru” și 36 „împotrivă”.
Acesta îl va înlocui pe Marian Enache, al cărui mandat la CCR se încheie pe 12 iulie. Enache a ocupat, din 11 iunie, și funcția de președinte interimar al instituției. Conform legislației în vigoare, fiecare cameră a Parlamentului are dreptul să numească judecători constituționali, pe baza recomandării Comisiei juridice și în urma unui vot în plen.
Criterii stricte pentru accederea la CCR
Numirea în funcția de judecător al Curții Constituționale este reglementată strict de Constituția României. Candidații trebuie să aibă studii juridice superioare, o experiență de cel puțin 18 ani în domeniul juridic sau în învățământul de profil, precum și o înaltă competență profesională.
Dosarul de candidatură trebuie să conțină un curriculum vitae și documente justificative care să probeze îndeplinirea tuturor condițiilor cerute de lege. De asemenea, Comisia juridică din Senat sau Camera Deputaților este responsabilă pentru audierea candidaților și emiterea unui raport motivat pentru fiecare dintre aceștia.
Funcția de judecător al Curții Constituționale este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția celor didactice din învățământul juridic superior. Această restricție este prevăzută în articolele 143 și 144 din Constituție și are scopul de a garanta independența și imparțialitatea judecătorilor constituționali.