Ministerul Economiei admite că România digitală e praf DOCUMENT

Digitalizarea administrației publice locale din România se confruntă cu probleme majore, iar autoritățile recunosc că nivelul actual al informatizării proceselor de lucru este „extrem de scăzut”.

Conform proiect de act normativ elaborat de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, serviciile publice digitalizate în multe unități administrativ-teritoriale sunt „aproape inexistente”, iar acolo unde nu au fost impuse și furnizate de administrația centrală sisteme informaționale, autoritățile locale nu au implementat servicii digitale.

Situația este deosebit de critică în mediul rural, unde „accesul cetățenilor la informații necesare și actuale creează dificultăți majore și deficiențe în buna funcționare a comunităților locale”. Lipsa de digitalizare produce efecte imediate: sincope în transparența actelor normative, acces limitat la informații pentru cetățeni, riscuri de securitate pentru datele cu caracter personal și imposibilitatea de a crea baze de date consolidate și integrate.

Ministerul avertizează că această situație „conduce la riscul de neimplementare a digitalizării serviciilor publice, astfel cum se urmărește prin proiectul Cloud Guvernamental, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR)”. România rămâne mult sub media Uniunii Europene în ceea ce privește serviciile digitale: doar 48 de puncte pentru cetățeni comparativ cu media UE de 77, și 45 de puncte pentru întreprinderi, față de media UE de 84.

14:44, 12.11.2025 • ACTUALITATE

Scandal la ROMARM: selecția conducerii, ilegală. Ministrul Miruță trimite dosarul la DNA și AMEPIP

14:04, 12.11.2025 • Dezvăluiri

”Patronii mici”, lăsați de izbeliște de cei care fac legi! Ministerul lui Miruță recunoaște oficial

Fragmentarea responsabilităților guvernamentale a amplificat problemele. Domeniul digitalizării a fost transferat de la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, o structură guvernamentală nou înființată. Această reorganizare „ridică întrebări privind continuitatea proiectelor și coordonarea programelor naționale”, iar sumele efectiv alocate pentru 2025 – 25 de milioane de lei dintr-un total de 200 de milioane – sunt considerate insuficiente pentru acoperirea necesităților reale.

Riscurile pentru cetățeni și autorități sunt multiple. Datele sensibile și confidențiale pot fi expuse, iar nerespectarea termenelor prevăzute de Legea nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice poate atrage răspunderea contravențională a autorităților locale. Ministerul subliniază: „Lipsa acută a digitalizării la nivelul unităților administrativ-teritoriale, cauzată inclusiv de lipsa fondurilor necesare, conduce la necesitatea adoptării, în regim de urgență, a reglementărilor propuse.”

Întârzierea digitalizării afectează și capacitatea administrațiilor de a reacționa în situații de criză. Documentul guvernamental avertizează că „neadoptarea, în regim de urgență, a proiectului de act normativ are ca efect întârzierea capacității de reacție a autorităților administrației publice locale, în cazul situațiilor deosebite (inundații, cutremure, pandemii etc.)”.

Pe termen lung, lipsa serviciilor digitale interoperabile împiedică optimizarea colectării taxelor și impozitelor, crește vulnerabilitatea la atacuri cibernetice și limitează transparența și eficiența administrațiilor locale. În prezent, tehnologiile utilizate „au un nivel scăzut de interoperabilitate și sunt adesea depășite din punct de vedere tehnologic”, ceea ce face imposibilă implementarea rapidă a proiectelor de guvernare digitală.

Ministerul Economiei estimează că adoptarea urgentă a măsurilor legislative poate ameliora situația. Printre efectele anticipate se numără: „creșterea capabilităților și rezilienței sistemelor și rețelelor informatice ale statului”, „asigurarea posibilității de conectare a structurilor din administrația publică locală la sistemul Ghișeul.ro”, interconectarea cu sistemul național ROeID și platforma PDUro, precum și „digitalizarea și retehnologizarea proceselor operaționale” pentru optimizarea operațiunilor guvernamentale.

Documentul arată însă că aceste beneficii sunt condiționate de o implementare rapidă și eficientă. „Neadoptarea reglementărilor în regim de urgență poate întârzia dezvoltarea de soluții, aplicații și platforme digitale inovatoare interconectate cu proiectele naționale și cu nodurile eIDAS europene”, avertizează autoritățile.