Ministerul Finanțelor s-a împrumutat de la bănci. Marți, urmează o nouă licitație

752 milioane de lei este suma pe care Ministerul Finanţelor a împrumutat-o, luni, de la bănci, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR), citate de Agerpres.

Împrumutul ministerului s-a realizat printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 35 luni, la un randament mediu de 7,46% pe an.

Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 500 de milioane de lei. Băncile au subscris 1,198 miliarde de lei

Marţi este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 75 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligaţiuni.

Ministerul Finanţelor a planificat, în luna mai 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,4 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 660 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

13:14, 13.05.2025 • ECONOMIE

Inflația în aprilie: Tarifele pentru transportul interurban au explodat în ultimele 12 luni

10:32, 09.05.2025 • POLITICĂ

BNR, transformată în armă politică: Avram Gal denunță manipularea economică în alegeri

Suma totală, de 6,06 miliarde lei, este cu 1,635 miliarde lei mai mică faţă de cea care a fost programată în luna aprilie a acestui an, de 7,695 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Dobânzile statului pe termen lung revin la niveluri anterioare alegerilor

Imediat după rezultatul alegrilor prezidențiale de duminică, 18 mai 2025, leul s-a întărit față de euro cu o scădere cu aproape 7 bani a cursului euro. Dobânzile la care se împrumută statul au continuat corecția începută pe finalul săptămânii trecute, cu scăderi mai reduse astăzi la maturitățile lungi (10 ani), dar cu reduceri ample la maturitățile pe termen scurt, de 60-70 de puncte de bază.

România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din UE, de 9,3% în termeni ESA care este standardul UE, (8,65% în termeni cash).

Amintim că Guvernul a luat unele măsuri de corecție la finalul anului trecut prin ordonanța trenuleț, cum sunt înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor, controlul strict al cheltuielilor, dar și creșterea unor taxe (pe dividende, eliminarea de facilități pentru unii angajați, reducerea pragului la microîntreprinderi și taxa pe stâlp).

Totuși, măsurile pe partea de venituri sunt însă semnificativ mai slabe decât s-a angajat Guvernul în fața Comisiei, de numai 7 miliarde de lei, față de un angajament care ajungea la circa 25 miliarde lei (1,3% din PIB pentur nouă luni din acest an).