Ministrul Economiei s-a săturat de pile la stat. „Dacă a terminat cu 10, de ce vine la mine să mă roage să caut ceva?”

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a vorbit deschis despre modul în care se fac cele mai multe angajări în instituțiile și companiile de stat. Acesta a dezvăluit că, după ce a preluat mandatul, a fost la rândul său abordat cu diferite solicitări de a „ajuta” la angajarea unor persoane.

Ministrul vrea angajări la stat pe criterii de competență și eficiență

Oficialul a subliniat că acest sistem al pilelor și al influențelor politice trebuie să înceteze și a anunțat că susține reforma statului promovată de premierul Ilie Bolojan, axată pe criterii de competență și eficiență.

Citeşte şi: Reuniune tensionată a Coaliției la Cotroceni: Bolojan amenință cu demisia dacă reforma administrației nu trece

Invitat la B1 TV, Radu Miruță a povestit cum, imediat după ce a devenit ministru, mai multe persoane i-au cerut sprijin pentru angajarea unor cunoscuți.

14:42, 29.08.2025 • ACTUALITATE

Angajaţi consiliaţi psihologic după ce au aflat din greşeală cu nu mai au serviciu

12:04, 23.08.2025 • POLITICĂ

Avalanșă de CV-uri trimise de USR pentru conducerea companiilor de stat. Radu Oprea: România are o problemă

„Oamenii care sunt în aceste companii de stat sunt puși acolo, în cele mai multe cazuri, pentru a mulțumi politic. Dacă aplicăm o metodă decentă, în interesul companiilor de stat, acei oameni ar trebui dați afară”, a declarat Miruță.

Întrebat dacă a primit telefoane prin care i s-au sugerat anumite numiri, ministrul a confirmat:

„Nu la modul ‘nu te atinge’, dar ‘dacă ai putea, când vine vremea, e un băiat bun…’. M-am săturat spunându-mi-se că ‘am și eu un băiat bun, e olimpic, a luat cu 10 Bacalaureatul și-și caută ceva’. Domnule, dar dacă a terminat cu 10, de ce vine la mine să mă roage să caut ceva, că oricum eu nu știu să-i măsor pe ăștia cu 10?”, a relatat ministrul.

Număr de posturi crescut pentru angajări la stat pe pile

Radu Miruță a atras atenția și asupra numărului foarte mare de angajați din unele instituții ale statului, unde activitatea este împărțită artificial pentru a justifica posturi noi.

„Sigur că nu poți să-i dai la o parte pe toți fără niciun criteriu, dar orice director de instituție trebuie să aibă capacitatea să identifice cine face treabă acolo și cine nu. Sunt instituții în care nu poți deschide ușa la birou de câte un scaun care s-a pus să mai fie cineva angajat acolo”, a spus ministrul.

Acesta a povestit și o experiență personală, menită să exemplifice birocrația excesivă.

„Mă duc la Finanțe la Gorj, dau buletinul într-o parte, doar bagă datele și, printr-un perete, a făcut o fantă și dă foaia la vecinul, ca vecinul să scoată altă foaie la imprimantă. Eu sunt convins că oamenii ăia muncesc, dar cred că se pot reorganiza un pic astfel de activități”, a spus ministrul.

Reformă imperios necesară în instituţii

În opinia lui Miruță, reforma administrației publice este esențială nu doar pentru eficientizarea instituțiilor, ci și pentru echitate socială.

„Statul lor acolo înseamnă o apăsare pe umărul altora, care pleacă cu metroul la 5 dimineața și se întorc seara la 10 acasă, adormiți, iar a doua zi o iau de la capăt. Nu putem continua așa”, a avertizat ministrul.

În același timp, oficialul a subliniat că nu pledează pentru concedieri masive fără discernământ, ci pentru criterii clare de performanță și responsabilitate.

Radu Miruță a anunțat că se alătură premierului Ilie Bolojan în demersul de reformare a statului, care include digitalizarea serviciilor publice, reducerea birocrației și profesionalizarea resurselor umane din instituții.

„Cred că e momentul să ne uităm serios la cum funcționează aparatul de stat și să facem schimbările necesare. Altfel, vom continua să pierdem bani, timp și încrederea oamenilor”, a conchis ministrul Economiei.

Ce plan de reformă are Guvernul

Planul de reorganizare a administrației locale, susținut ferm de premierul Bolojan, presupune reducerea aparatului birocratic din primării și consilii județene. Măsurile ar implica tăierea a mii de posturi și restructurarea instituțiilor locale, într-o tentativă de eficientizare a aparatului de stat.

În timp ce PNL insistă pentru adoptarea rapidă a reformei, PSD și UDMR cer amânări și ajustări. Social-democrații se tem de efectele politice și sociale ale tăierilor, iar reprezentanții UDMR avertizează că simpla reducere a personalului nu poate fi echivalată cu o reformă structurală.

În ședințele interne, Ilie Bolojan și-a condiționat rămânerea în funcție de adoptarea reformei.

Potrivit surselor, în discuție sunt peste 10.000 de posturi vizate de restructurare. Totuși, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a atras atenția că impactul real ar putea însemna doar aproximativ 13% din posturile ocupate și că datele trebuie verificate înainte de a lua o decizie.

Ilie Bolojan arăta că din cele 190.000 de posturi din administrație, doar 130.000 sunt ocupate efectiv, astfel, că o tăiere de 30% nu ar avea un prea mare impact. Restructurarea, în viziunea premierului ar începe de la cele 130.000, în jos. Tăierea a circa 10.000 de posturi ar afecta circa o treime dintre adminstrațiile locale, care, în viziunea primului-ministru au scheme de personal supradimensionate.

UDMR a cerut un termen suplimentar de două-trei săptămâni pentru clarificarea cifrelor și a efectelor, argumentând că nu pot fi acceptate „tăieri oarbe” fără o analiză de impact.