Mirabela Dauer, audiată la DNA în dosarul locului de veci de la Cimitirul Ghencea dat de generalul Zisu: „Este revoltător!”
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/06/Design-fara-titlu-2025-06-12T155333.457.png)
Ancheta Direcției Naționale Anticorupție care îl vizează pe generalul în rezervă Cătălin Ștefăniță Zisu, fost comandant al Logisticii Armatei, se extinde și implică tot mai multe nume cunoscute. Joi, artista Mirabela Dauer a fost audiată de procurorii anticorupție, în calitate de martor, în legătură cu atribuirea unui loc de veci în Cimitirul Militar Ghencea, cimitir aflat în subordinea Ministerului Apărării Naționale.
Mirabela Dauer, dezamăgită de autorități
Potrivit surselor judiciare citate de Agerpres, cântăreața a fost chemată la ora 14:00 pentru a oferi lămuriri privind modul în care a primit locul de veci, oferit de generalul Zisu. Audierea sa are loc în contextul unui dosar penal în care fostul comandant este acuzat de instigare la abuz în serviciu pentru atribuirea nelegală a mai multor locuri de înhumare în cimitirul militar.
Într-un mesaj publicat recent pe rețelele de socializare, Mirabela Dauer a vorbit despre acest episod și despre convocarea sa la DNA:
„Faptul că mi-a fost oferit, cu toată inima, un loc de veci, UN LOC DE VECI, dragii mei – un simbol al grijii și al prețuirii față de artist, nu un favor, nu un câștig – a fost suficient pentru a fi chemată la DNA. Este revoltător! Este dureros să trăiești într-o lume în care omenia, recunoștința și respectul față de artă devin subiecte de anchetă. Nu am cerut nimic, nu am luat nimic cu forța – mi s-a oferit, cu drag, un loc liniștit pentru atunci când nu voi mai fi. Atât. Nimic mai mult”
Explicațiile artistei vin în contextul în care anchetatorii susțin că atribuirea locurilor de veci în cimitirul Ghencea s-a făcut cu încălcarea legislației, în favoarea unor persoane care nu aveau acest drept.
Cum funcționa mecanismul, potrivit DNA
Potrivit procurorilor anticorupție, în aprilie 2024, generalul Zisu ar fi determinat aprobarea nelegală a cinci locuri de veci în Cimitirul Militar Ghencea III pentru persoane apropiate lui. Mai exact, acesta l-ar fi convins pe generalul Alexandru Nedelcu, comandantul unității care administrează cimitirul, să semneze documente de aprobare, folosindu-se de informații false.
În trei cazuri, în documentele oficiale au fost introduse date neconforme cu realitatea, indicând că beneficiarii sunt cadre active sau în rezervă ale MApN, pentru a justifica atribuirea locurilor de veci. Aceste acțiuni, susțin procurorii, au încălcat condițiile legale și au prejudiciat interesele legitime ale Ministerului Apărării, care are obligația să gestioneze corect și echitabil spațiile de înhumare din cimitirele militare.
Locuri de veci pentru rude și apropiați
Pe lângă generalul Zisu și Alexandru Nedelcu, în același dosar sunt urmărite penal și alte cinci cadre militare. Ancheta vizează și un al șaselea caz, în care generalul Nedelcu ar fi aprobat, tot ilegal, concesionarea unui loc de înhumare pentru propriul fiu, cunoscând că acesta nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege.
Procurorii susțin că în toate aceste cazuri, atribuirea s-a făcut pe o perioadă de 49 de ani, generând un folos necuvenit în beneficiul beneficiarilor și încălcând principiile de echitate în administrarea cimitirelor militare.
Acesta este al doilea dosar în care generalul Cătălin Zisu este urmărit penal. În luna februarie, procurorii DNA l-au pus sub acuzare într-un alt caz de abuz în serviciu, legat de nereguli în derularea unui contract privind extinderea unui cimitir militar. Valoarea acelui contract era de aproximativ 41 de milioane de lei.
Ancheta privind atribuirea locurilor de veci scoate la iveală modul în care s-au folosit pozițiile din structurile militare pentru favorizarea unor apropiați, în detrimentul celor care ar fi avut drept legal la astfel de concesiuni. Procurorii continuă audierile în dosar, iar în perioada următoare sunt așteptate și alte persoane la sediul DNA pentru declarații.