Moartea lui Ion Iliescu, comentată de la Tabăra de Folk din Calafat: între amintiri, critici și reflecții asupra istoriei recente
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2022/03/Ion-scaled-1.jpg)
În aceste zile are loc ediția a XXVIII-a Taberei Folk – Festival Internațional de Poezie și Muzică Folk de la Calafat. Reporterul PUTEREA a chestionat mai mulți participanți la eveniment în legătură cu moartea lui Ion Iliescu.
Pe lângă concerte și recitaluri de poezie, evenimentul a devenit un prilej pentru participanți de a vorbi despre moartea lui Ion Iliescu și despre felul în care acesta rămâne în memoria lor.
O doamnă a rememorat începuturile anilor ’90 și oportunitățile pe care România le-ar fi putut avea, dar care, în opinia sa, nu au fost fructificate:
„La un moment dat, o persoană din apropierea președintelui Iescu spunea că după 1989-1990 au existat niște oportunități extraordinare pentru România legate de ceea ce se putea întâmpla cu revenirea Moldovei la țara mamă. Lucruri care n-au fost susținute din punct de vedere politic și ca și susținere, ca și dorință de către președinte. Era președinte care era destul de influențabil și în momentul în care existau două păreri, la un moment dat una dintre ele era bună, dacă se schimba ceva se mergea pe o altă opțiune. A fost cumva lipsit de o părere personală în ceea ce privește politica și identitatea României la momentul respectiv.”
O altă voce a subliniat dificultatea tranziției post-revoluționare, considerând că Iliescu a avut totuși un rol în cârmuirea țării, chiar dacă istoria va judeca definitiv faptele sale:
„Orice revoluție, revoltă nu se poate face radical peste noapte. Tranziția de la echipa noastră comunistă care ne-am născut, ne-am creat și așa mai departe nu se putea face rapid. Era nevoie de prezența dumnealui de scena politică să cârmuiască țara, ca drept dovadă a fost ales și în două mandate. Sau 2:30, au fost și alții aleși? Nu, da, și au fost mai agenți. Însă eu cred că istoria îi va da locul în paginile să, ale scrise adevărat, la un loc decise.”
Unii participanți au preferat să nu detalieze, considerând că subiectul este mult prea amplu și sensibil:
„Ar fi prea multe de spus. Deci să se odihnească în pace. Dacă poate.”
Au existat și opinii extrem de critice, care au pus accentul pe răul considerat iremediabil făcut de Ion Iliescu țării:
„Rămâne nicicum în memoria mea și să-l aștepte cei de la Revoluție și de la mineriade, acolo unde merg eu.”
La întrebarea dacă acesta a făcut mai mult bine sau rău, răspunsul a fost tranșant:
„A făcut mai mult rău decât bine? Mult rău. Mai mult, mult mai mult. Și vorbim nu doar de acele evenimente în care au murit oameni? Nu, nu. Nu doar acele evenimente. În general, dacă vorbim de țara și noi, mult rău.”
Astfel, la Calafat, între acorduri de chitară și versuri de poezie, oamenii au rememorat nu doar frumusețea folkului, ci și momentele-cheie ale istoriei recente, marcate de figura controversată a lui Ion Iliescu.