Moștenirea lui Ion Lungu: 20 de ani de „executări silite mimate” la Suceava și o pierdere de 36,8 milioane de lei

Un raport al Curții de Conturi a scos la lumină o „gaură neagră” de dimensiuni consistente la Suceava: trei decenii de taxe și impozite neîncasate s-au prescris în tăcere administrativă. Totalul se ridică la 36,8 milioane de lei. Orașul a rămas blocat în somații inutile, iar titlurile executorii s-au transformat în simple „hârtii fără valoare”, care au avantajat marii datornici și au redus bugetul local.

Majoritatea problemelor semnalate de Curtea de Conturi s-au acumulat sub mandatele lui Ion Lungu (PNL), care a condus Primăria Municipiului Suceava timp de 20 de ani, între 2004 și octombrie 2024.

Gaura neagră a creanțelor: 36,8 milioane de lei pierduți prin prescripție

Cea mai severă constatare a auditorilor publici externi vizează managementul defectuos al veniturilor proprii ale Municipiului Suceava. Raportul indică o „stare de fapt alarmantă”: menținerea în evidențele contabile a unor datorii neîncasate care datează din anul 1997, fără ca instituția să fi epuizat căile legale de recuperare înainte ca termenele de prescripție să expire.

Mecanismul „încurajării” neplății: Executarea silită mimată

Raportul Camerei de Conturi critică dur pasivitatea compartimentelor de specialitate, arătând că măsurile de executare silită au fost aplicate doar formal, fără finalitate juridică. Conform documentului oficial:

13:29 • Dezvăluiri

Statul român dă cu piciorul banilor americani: ROMARM riscă să piardă o finanțare uriașă din cauza Ministerului Finanțelor

14:52, 28.03.2026 • ACTUALITATE

Muzeul Geologic Național, tratat ca o boxă de subsol. Renovări „la negru” într-un monument istoric!

„Entitatea s-a rezumat, în majoritatea cazurilor doar la emiterea a unor înștiințări de plată și la transmiterea repetată a somațiilor și titlurilor executorii, fapt ce nu duce la întreruperea termenului de prescripție conform art. 217, alin. (2) din Codul de Procedură Fiscală.”

Auditorii explică faptul că legislația fiscală obligă instituția să treacă la măsuri coercitive concrete (popriri pe disponibilități bancare, sechestre asupra bunurilor mobile și imobile) în termen de 15 zile de la comunicarea somației, dacă debitul nu a fost stins. Inacțiunea personalului a transformat titlurile executorii în simple „hârtii fără valoare”, lăsând timpul să curgă în favoarea datornicilor.

Anatomia pierderii: Trei decenii de debite „uitate”

Această abordare superficială a generat un stoc de creanțe colosale, a căror recuperare este acum sub semnul întrebării sau legal imposibilă. Auditorii au sectorizat aceste sume pentru a evidenția gravitatea fenomenului:

• 312.610,51 lei reprezintă creanțe istorice din perioada 1997-2015 (din care 7,9 milioane lei de la persoane fizice și 15,3 milioane lei de la persoane juridice).
• 528.262,00 lei reprezintă creanțe acumulate în perioada 2016-2019.
• 722,73 lei reprezintă creanțe față de societăți comerciale deja radiate, pentru care nu s-au întocmit procese-verbale de scădere din evidență, denaturând astfel realitatea bilanțului.

Deficiențe de fond în controlul intern

Raportul nu consideră aceste pierderi drept erori izolate, ci dovezi ale unei probleme sistemice la nivelul Primăriei Municipiului Suceava. Auditorii taxează dur cultura organizațională care a permis acest prejudiciu:

„Toate aspectele mai sus prezentate au fost determinate de faptul că, la nivelul Primăriei Municipiului Suceava, a existat constant o lipsă de preocupare a organelor fiscale din cadrul compartimentului de specialitate în vederea urmăririi încasării tuturor creanțelor bugetului local, în aplicarea în totalitate a măsurilor de executare silită, gradual, la termenele prevăzute de Codul de procedură fiscală precum și în termenul legal de prescripție.”

Mai mult, s-a constatat că instituția nu a inventariat distinct creanțele incerte ori în litigiu, încălcând normele privind organizarea inventarierii patrimoniului. Astfel, bilanțul întocmit la 31.12.2024 nu a prezentat creanțele la „valoarea lor probabilă de încasare”, oferind o imagine distorsionată și supraevaluată a activelor curente ale orașului.

Imposibilitatea tragerii la răspundere

Gravitatea maximă a situației rezidă în riscul ca, odată cu prescrierea debitelor, să se fi prescris și dreptul instituției de a cere atragerea răspunderii patrimoniale a funcționarilor vinovați de inacțiune. Raportul avertizează explicit:

„Împlinirea termenului de prescripție față de persoana direct răspunzătoare atrage răspunderea conducerii pentru neluarea măsurilor legale, inclusiv a răspunderii patrimoniale.”

În acest sens, Curtea de Conturi a dispus ca până la 31.07.2026 să fie finalizate demersurile de stabilire a răspunderii individuale pentru fiecare leu pierdut prin neglijență administrativă.