Muncesc, dar nu le ajung banii: paradoxul refugiaților ucraineni din România

Refugiații ucraineni, la limita resurselor: semnalul de alarmă al ONU! În cadrul podcastului Dialogurile Puterii, am discutat cu Pablo Zapata, reprezentant al Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați în România, despre situația refugiaților ucraineni la patru ani de la izbucnirea războiului. Mesajul său a fost unul clar: solidaritatea trebuie susținută prin fapte, iar datele concrete sunt esențiale pentru a combate dezinformarea și percepțiile greșite. Din dialogul nostru aflăm și cum îi putem ajuta, fiecare dintre noi, în primul rând, prin combaterea dezinformării pe rețelele de socializare.

Aproape 200.000 de refugiați ucraineni în România

La finalul anului trecut, 201.000 de refugiați ucraineni se aflau pe teritoriul României, potrivit datelor oficiale. De la începutul conflictului, au fost emise peste 217.000 de permise de protecție temporară, iar 4.534 de cetățeni ucraineni au solicitat azil. Cei care au depus cereri de azil au fost găzduiți în cele șase centre regionale aflate în administrarea Inspectoratului General pentru Imigrări.

În prezent, în România se află aproximativ 46.000 de copii ucraineni, dintre care peste 20.000 sunt integrați în sistemul educațional – fie ca elevi înscriși oficial, fie în regim de audienți.

20:29 • ACTUALITATE

Iran solicită „o reuniune extraordinară și urgentă” la Agenția Internațională pentru Energie Atomică

19:29, 06.02.2026 • POLITICĂ

Victor Negrescu avertizează: crima organizată lovește siguranța, economia și statul de drept în UE

În 2025, aproximativ 2.300 de refugiați din Ucraina au obținut documente de protecție temporară în România, în medie. Concluzia? Războiul și refugiații nu înseamnă ceva care a trecut. Este încă o situație de război activă. Dintre cei care au rămas în țară, aproximativ jumătate sunt bărbați și jumătate sunt femei. Majoritatea sunt adulți cu copii, dar 9% sunt vârstnici.

Aproximativ 48% dintre copii învață în școlile românești. Alții sunt înscriși la cursuri online în Ucraina și nu s-au înscris niciodată la școlile din România. Părinții și adulții sunt înscriși. Încearcă să lucreze cât mai mult posibil, iar 51% dintre adulți, au declarat că lucrează.

Vulnerabilitate economică ridicată

Un raport publicat de biroul din România al UNHCR arată că 65% dintre familiile de ucraineni nu dispun de suficiente resurse pentru a acoperi cheltuielile unei luni întregi, iar 24% declară că au redus consumul de alimente. Datele arată o realitate dificilă, în care o mare parte dintre refugiați trăiesc la limita subzistenței.

În ceea ce privește integrarea pe piața muncii, cifrele variază în funcție de sursă. Potrivit unui sondaj prezentat recent de UNHCR, aproximativ 51% dintre refugiații ucraineni cu vârste între 20 și 64 de ani declară că lucrează. Procentul include munca formală, cea informală, telemunca pentru companii din străinătate sau joburi remote pentru angajatori din Ucraina.

Totuși, un studiu realizat în 2025, pe un eșantion de 399 de respondenți, estima gradul de ocupare la doar 21,7%. Prin agențiile de ocupare a forței de muncă, 3.321 de ucraineni și-au găsit un loc de muncă, din aproape 25.000 înregistrați oficial în căutarea unui job.

Diferențele dintre date sunt explicate de amploarea muncii informale și a activităților desfășurate la distanță, greu de cuantificat în statisticile clasice.

Solidaritatea, între percepție și realitate

În dialogul nostru, Pablo Zapata a subliniat că promovarea coeziunii sociale și sprijinirea persoanelor vulnerabile rămân priorități esențiale. El a atras atenția asupra nevoii de a comunica pe baza datelor reale, pentru a combate zvonurile și dezinformarea din mediul online.

„Cred că datele sunt fundamentale pentru a risipi neîncrederea și informațiile fără bază factuală”, a explicat oficialul ONU.

Contrar percepției că solidaritatea ar fi scăzut dramatic, datele culese de la refugiați indică o realitate mai nuanțată. Aproximativ 64% dintre refugiați consideră că relația cu comunitatea gazdă este bună sau foarte bună, peste 30% o descriu ca fiind neutră, iar mai puțin de 5% spun că nu există o relație bună.

Deși, la patru ani de la începutul războiului, sprijinul entuziast din primele luni s-a transformat într-o coexistență cotidiană, majoritatea refugiaților afirmă că se simt în continuare bineveniți în România. Există și cazuri de abuz verbal sau semnale de deteriorare a relațiilor, însă, per ansamblu, percepția dominantă rămâne una pozitivă.

Mesajul transmis este că solidaritatea nu înseamnă doar emoție de moment, ci politici coerente, integrare reală și comunicare bazată pe fapte. Iar datele arată că, în ciuda dificultăților economice și a barierelor structurale, procesul de integrare continuă, iar România rămâne, pentru majoritatea refugiaților ucraineni, un spațiu sigur.

51% dintre refugiații adulți declară că lucrează

În ceea ce privește activitatea refugiaților din Ucraina, 51% dintre adulți declară că lucrează.

„Unii dintre ei aici, în România, alții pentru companii din străinătate sau în regim remote. De exemplu. în Ucraina, o parte dintre ei lucrează în continuare la vechile locuri de muncă, dar de la distanță. Trebuie să consolidăm accesul la piața muncii. România are nevoie și de forță de muncă calificată și semicalificată. 58% dintre refugiați au o diplomă de licență sau o educație superioară diplomei de licență”- declară Pablo Zapata.

„A trebuit să suspendăm cursurile de limbă adaptate pentru integrarea pe piața muncii”

Despre susținerea financiară pentru cursurile de limbă necesare refugiaților din țara vecină, Zapata spune că, deși România a reușit să elaboreze un plan național de măsuri pentru protecția și incluziunea refugiaților înaintea oricărei alte țări europene, banii pentru cursuri nu au mai venit.

„Aceste cursuri nu erau doar pentru a merge la supermarket și a reuși să te descurci ceea ce este foarte important, ci și pentru a te integra pe piața muncii. Din păcate, finanțarea pentru aceste cheltuieli nu a fost acoperită. Statul român oferă, în conformitate cu Directiva privind protecția temporară a Uniunii Europene, accesul refugiaților din Ucraina la prestații sociale, alocația pentru copii, prestația pentru persoane cu dizabilități, venitul minim garantat pentru familiile foarte sărace.  Ne-am dori însă, să vedem mai multe persoane care lucrează, dar, din păcate, nu dispunem de mijloacele necesare pentru a promova acest lucru la același nivel ca înainte”, – subliniază reprezentantul ONU pentru refugiații ucraineni în România.

Integrarea în Europa: progrese și bariere structurale

La nivel european, un raport UNHCR arată că 57% dintre refugiați declară că sunt ocupați, însă rata este cu 22 de puncte procentuale mai mică decât cea a cetățenilor din țările gazdă. Țările vecine Ucrainei înregistrează, în general, rate mai ridicate de angajare, în timp ce statele din Europa Occidentală și nordică au niveluri semnificativ mai scăzute.

Competența în limba locală și durata șederii în țara gazdă sunt factori esențiali pentru integrarea pe piața muncii. Cu toate acestea, subocuparea rămâne o problemă majoră: aproape 60% dintre refugiații angajați declară că lucrează sub nivelul lor de calificare. În cazul celor cu studii superioare, peste o treime ocupă poziții slab calificate, comparativ cu doar 7% dintre cetățenii locali. Această nepotrivire a competențelor explică, în mare măsură, decalajul salarial median de aproximativ 40% dintre refugiați și localnici.