”Muții Parlamentului” – Peste 30 de deputați nu au luat cuvântul niciodată în plen. Cum justifică aceștia ”prestația” avută în acest mandat

Aleșii din Parlament primesc o retribuție lunară de peste 10 mii de lei pe lună, plus alte privilegii, precum decontarea transportului, a cazării (dacă sunt din provincie) sau a facturii la telefonul mobil. Totuși, desi a trecut un an de la debutul acestei legislaturii, mulți dintre ei nu au găsit de cuviință să ia cuvântul în plenul Camerei.

La finalul primei sesiuni parlamentare din 2021, aproape 40 de deputați au luat cuvântul o singură dată, la depunerea jurământului, într-un discurs care durează aproximativ 30 de secunde.

Exceptându-i pe deputații care au primit funcții în Guvern și s-au mutat la Palatul Victoria, 37 de parlamentari de la Cameră au luat cuvântul o singură dată, pe 21 decembrie, atunci când și-au depus jurământul în noua legislatură.

Astfel, cei mai mulți deputați care nu au avut nimic de spus se regăsesc la PNL, al doilea grup parlamentar ca mărime de la Cameră (93 de membri). Dintre cei 12 se regăsesc deputați cu mai multe mandate la activ, dar și foști miniștri precum Ion Ștefan sau Cătălin Predoiu. Deputații PNL care au vorbit cel mai puțin sunt Alexandru KOCSIS-CRISTEA (astăzi independent), Ben-Oni ARDELEAN ,Mircea Marius BANIAS, Costel BARBU, Cristian BUICAN, Corneliu-Mugurel COZMANCIUC, Corneliu OLAR, Marilen – Gabriel PIRTEA, Alexandru POPA, Catalin PREDOIU, Ion Ștefan.

”Nu este relevant numărul de minute vorbite în plen, ci ce face un parlamentar”

Contactat telefonic de reporterii Puterea.ro liberalul Corneliu Olar a declarat că ”nu timpul vorbit în plen este relevant pentru activitatea de parlamentar”, ci activitatea sa propriu-zisă. Mai mult, acesta a recunoscut că poate nu a fost un bun comunicat, dar că în viitor va lucre mai mult la acest aspect.

În cazul social-democraților, grupul cu cei mai mulți deputați (110 membri), numărul aleșilor „muți” este mai mic decât la liberali – 9. Printre aceștia se regăsesc fostul primar al Sectorului 1, Daniel Tudorache, care s-a orientat către Parlament după ce a pierdut lupta cu Clotilde Armand, sau Dan-Cristian Popescu, fost viceprimar PNL care anul trecut s-a înscris în PSD după ce liberalii nu l-au susținut în cursa pentru primăria de la Sectorul 2. Deputații PSD care au vorbit cel mai puțin sunt Nicu NIŢĂ, Mirela FURTUNĂ, Carmen-Ileana MIHĂLCESCU (Moldovan), George-Adrian PALADI, Eliza-Mădălina PEŢA-ŞTEFĂNESCU, Dan-Cristian POPESCU, Daniel TUDORACHE, Marius-Horia ŢUŢUIANU.

În Parlament, dacă Mirela Furtună nu s-a omorât cu vorbitu, aa a semnat mai multe proiecte care ulterior au devenit legi, deşi nu este foarte clar rostul lor:

(Reporter:) „Lege privind instituirea zilei de 14 septembrie Ziua naţională a constructorului. Ce utilitate are acest proiect?„

Mirela Furtună, deputat PSD: „Fiecare om vrea să se simtă valoros, acum vă daţi seama că, în toate categoriile, ar vrea să îşi aibă ziua lui. Pornind de la etnii, de la diverse categorii sociale, toată lumea se simte importantă în categoria în care îşi desfăşoară activitatea.„

USR PLUS, al treilea grup parlamentar din Camera Deputaților (50 de membri), are un număr de „muți” asemănător cu cel al PSD-ului – 8, cu toate că au mai puțin de jumătate din totalul de parlamentari din tabăra social-democrată. Deputații USR PLUS care au vorbit cel mai puțin sunt Daniel-Codruţ BLAGA, Radu Tudor CIORNEI, Andrei-Iulian DRANCĂ, Daniel-Sorin GHEBA, Ion-Marian LAZĂR, Lóránt-Zoltan SAS, Eugen TERENTE, Daniel-Liviu TODA.

UDMR, cel mai mic dintre partidele aflate în coaliția de guvernare, a avut 6 deputați din totalul de 20 care au luat cuvântul doar la depunerea jurământului NAGY Szabolcs, FARAGO Petru, KELEMEN Attila, KÖNCZEI Csaba, KULCSÁR-TERZA József-György,GÁL Károly.

În cazul deputaților AUR, cu toate că au 31 de membri, doar doi nu au avut ce spune în fața Parlamentului. Unul dintre aceștia este Balabasciuc Călin, care de altfel este și cel mai tânăr ales din actuala legislatură, având 25 de ani. Actual șef al organizației de tineret a partidului, Balabasciuc nu a avut niciun loc de muncă până în prezent, iar înainte să intre în Parlament obișnuia să distribuie pe Facebook postări ale unor social-democrați precum Lia Olguța Vasilescu sau fostul primar al Sectorului 1 Dan Tudorache. La alegerile parlamentare din 2020, acesta a candidat alături de tatăl său, însă doar fiul a reușit să intre în Parlament.

Cel de-al doilea „mut” de la AUR este Silviu-Titus Păunescu, care înainte să intre în politică a fost timp de zece ani inspector de daune la o firmă de asigurări din București. În CV, acesta se laudă la capitolul competențe digitale cu „navigare Internet” și „aplicații de comunicare”.

Ce privilegii au aleșii

Potrivit ultimelor date publicate pe site-urile oficiale ale celor două camere ale Parlamentului, un deputat câștigă lunar o indemnizație cuprinsă între 10.951 și 13.993 de lei net, în funcție de comisiile din care face parte sau dacă deține vreo funcție într-una dintre cele două Camere.

Astfel, la un venit mediu de 12.000 de lei pe lună, deputații au câștigat în primele cinci luni de mandat aproximativ 60.000 de lei. Pe lângă salariile generoase, care de la aproximativ 5.000 de lei net în 2017 au explodat la sumele din prezent, un parlamentar mai primește o sumă forfetară pentru cabinetele parlamentare și activitatea parlamentară din circumscripțiile electorale care înseamnă 25.000 de lei, dintre care jumătate sunt decontabili, iar jumătate sunt luați pe declarație pe proprie răspundere. La aceasta sumă mai sunt adaugați 1.400 de lei, transport în circumscripția electorală și o diurnă în jurul a 200 de lei. Aleșii care sunt din provincie mai primesc și suma de 4.600 de lei pentru cazare în București.

Parlamentarii mai primesc telefon, tabletă, transport gratuit cu trenul – CFR, indiferent unde, atât la clasa 1, cât și la vagon de dormit, cât și o călătorie dus întors către circumscripția