Ne pot ajuta roboții în relația cu banca? Inteligența Artificială transformă bankingul românesc

Inteligența Artificială (AI) schimbă treptat modul în care băncile din România interacționează cu clienții și își desfășoară activitatea internă. De la automatizarea proceselor repetitive până la securitate cibernetică și personalizarea serviciilor, tehnologia promite să aducă eficiență și viteză, dar ridică și întrebări legate de încredere și siguranță. Specialiștii din industrie spun că România se află încă la început de drum, cu o abordare precaută, însă direcția este ireversibilă.

Bankingul după pandemie: digitalizare accelerată și nevoia de eficiență

Pandemia a forțat băncile să își regândească procesele. Înrolarea la distanță, semnarea contractelor fără prezența fizică și integrarea bazelor de date publice în sistemele bancare au devenit realitate. Această transformare a demonstrat că tehnologia poate economisi timp și resurse, dar a pus și în lumină importanța păstrării interacțiunii umane, mai ales în momente delicate, precum concilierea dintre clienți și bănci în cadrul CSALB.

Potrivit lui Daniel Nicolaescu, Director Juridic la Raiffeisen Bank, industria bancară trece printr-o „nouă revoluție”, în care AI-ul devine parte integrantă a proceselor zilnice.

„Suntem în plină desfășurare a unei noi revoluții. Toată lumea vorbește despre digitalizarea serviciilor bancare și, mai nou, despre inteligența artificială. Este clar că acesta nu este doar un trend, este o cale pe care suntem angajați noi ca industrie, industria bancară. Am văzut o statistică în care se spunea că dacă un om ar citit toată viața lui, presupunând că trăiește 75 de ani,  ar reușit să citească un volum pe care inteligența artificială îl citește în două minute.”, a subliniat acesta.

17:40, 03.09.2025 • Sănătate

Stetoscopul viitorului: AI depistează boli cardiovasculare în doar 15 secunde

14:06, 31.08.2025 • Internațional

Cine sunt cei mai influenţi oameni din lume. Lipsesc de pe listă nume surprinzătoare

AI în băncile din România: între eficiență și prudență

Deși AI-ul este folosit de decenii, lansarea ChatGPT a democratizat accesul și a schimbat percepția publică. Dan Cristea, Lead AI Innovation la BCR, spune că anul trecut a fost dedicat experimentelor, iar acum urmează etapa de scalare. Totuși, România se află sub media europeană la adoptarea tehnologiilor AI, în mare parte din cauza reticenței.

„Utilizarea AI-ului la noi în țară este mai jos decât media europeană. Noi avem o reticență în a adopta aceste tehnologii, dar va veni momentul când cine nu folosește AI-ul în munca lui de zi va avea de suferit. În primul rând nu fi competitiv, pentru că utilizarea noilor tehnologii crește cu cel puțin 30% eficiența în activitățile în care sunt folosite. În plus, sunt mii se start-up-uri care vin din spate în acest domeniu,” arăta Dan Cristea.

În practică, AI-ul este folosit în sarcini interne precum extragerea datelor din documente scanate, redactarea de contracte sau organizarea informațiilor. Deciziile finale rămân însă la oameni.

„Acum, toată schimbarea a apărut după lansarea Chat-GPT, care dintr-o dată a deschis ochii tuturor și a democratizat accesul la AI. Revenind la aplicarea AI în bancă, pot spune că noi ne-am concentrat pentru digitalizarea în interiorul bancii, pentru automatizarea unor procese și creșterea eficienței interne. Acestea sunt beneficii care ajung tot la clienți, dar nu direct. Anul trecut a fost anul experimentărilor, ne-am dat seama ce poate AI-ul, iar acum suntem în faza în care trebuie să scalăm în interior aceste experimente. Nu mergem cu nimic către clienți până când nu ne asigurăm de cel puțin cinci ori că sistemul funcționează corect”, a explicat Cristea.

Cornel Dinu, fondatorul BankingNews, punctează în cadrul unui podcast realizat la sediul CSALB, că AI-ul nu mai este doar o inovație „cool”, ci parte din viața financiară zilnică, de la aplicații smart până la securitate și decizii automatizate.

Cât de aproape suntem de roboți care dau credite?

Întrebarea dacă roboții vor decide în locul oamenilor rămâne sensibilă. Specialiștii atrag atenția că sistemele de credit scoring complet automatizate pot genera erori majore, din cauza dependenței excesive de date. „Oamenii nu vor fi înlocuiți de AI, ci de alți oameni care știu să folosească AI-ul”, consideră Daniel Nicolaescu.

Pentru moment, băncile din România merg pe o strategie conservatoare. Roboții din call-centere, de exemplu, sunt opriți imediat dacă oferă răspunsuri greșite, fiind preluați de un operator uman. În acest fel, instituțiile financiare încearcă să păstreze echilibrul între inovație și încrederea clienților.

Încrederea, cheia adoptării AI în banking

Românii folosesc deja AI pentru nevoi personale – de la organizarea bugetului cu ajutorul aplicațiilor smart, până la consultanță financiară prin instrumente de tip ChatGPT. „Totul ține de câtă încredere acorzi AI-ului. Acum 15 ani ne era teamă să punem cardul pe internet. Astăzi ni se pare normal”, spune Cristea.

Însă construirea acestei încrederi necesită timp și reglementări clare. Un studiu citat de Nicolaescu arată că 68% dintre angajatori permit deja utilizarea instrumentelor AI la locul de muncă, cu monitorizare umană.

Riscuri și provocări: de la fraude la deepfake

Odată cu beneficiile, AI aduce și amenințări. Deepfake-urile, phishingul și fraudele prin imitarea vocii angajaților bancari devin tot mai sofisticate. „Unele organizații infracționale au call-centere proprii și încearcă zilnic să fraudeze clienții neatenți”, avertizează Cristea.

Băncile încearcă să reducă aceste riscuri prin educarea clienților și prin securizarea sistemelor, dar specialiștii susțin că este nevoie și de implicarea statului. Un mecanism central de protecție și monitorizare ar putea oferi un plus de siguranță într-un mediu digital tot mai vulnerabil.