Nereținerea impozitelor sau contribuțiilor ne poate băga până la 5 ani la închisoare
Legea Ciolacu-Ciucă (126/2024), care prevede scutirea evazioniștilor de pedeapsa cu închisoarea, introduce o nouă incriminare legată de nereținerea impozitelor sau contribuțiilor.
Conform noilor prevederi, nereținerea acestor taxe și contribuții constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă. Anexa relevantă se găsește în Legea 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Lista impozitelor și contribuțiilor include, printre altele:
- Impozitul pe dividende plătite de o persoană juridică română către o altă persoană juridică română
- Impozitul pe veniturile din activități independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă
- Impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală
- Impozitul pe venitul din salarii și asimilate salariilor
- Impozitul pe veniturile din arendă
- Contribuția de asigurări sociale
- Contribuția de asigurări sociale de sănătate
- Contribuția la Fondul pentru mediu
O problemă semnificativă în aplicarea acestei legi este lipsa clarității și predictibilității în definirea infracțiunii de „nereținere la sursă”. Aceasta ridică mai multe întrebări tehnice, cum ar fi:
- Presupune nereținerea la sursă că plătitorul a achitat suma brută beneficiarului fără a reține impozitul?
- Este inclusă situația în care plătitorul a plătit doar suma netă din lipsa de fonduri?
- Se referă nereținerea și la neîntocmirea notei contabile sau la nedepunerea declarației fiscale?
Criticii legii susțin că nereținerea la sursă a sumelor datorate ca impozite ar trebui să fie o chestiune de diferend fiscal între contribuabil și autoritatea fiscală, nu una penală, având în vedere numeroasele cauze obiective ce pot apărea (e.g., neclaritatea legii, conflicte de reglementări, practica fluctuantă a organelor fiscale). Astfel de dispute ar trebui soluționate de instanțele civile și de contencios administrativ și fiscal, nu de cele penale.
Camera Consultanților Fiscali a avertizat asupra problemelor acestei legi încă de la trimiterea sa pentru promulgare, menționând că nu a existat dezbatere publică. Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat pe 12 decembrie 2023, adoptat rapid pe 18 decembrie și aprobat de Camera Deputaților pe 19 decembrie 2023, fără a trece printr-un proces de transparență decizională.