Nicușor Dan cere investiții urgente în educație după rezultatele PISA 2025: „Avem copii curioși, inteligenți, profesori dedicați”
Rezultatele PISA 2025 au ajuns în atenția Cotroceniului la scurt timp după publicare. Nicușor Dan a reacționat public la datele privind competențele elevilor români și le califică drept un semnal de alarmă major. Președintele spune că de educația asigurată azi copiilor depinde viitorul României și cere investiții urgente în școală.
Nicușor Dan: rezultatele PISA 2025 sunt un semnal de alarmă pentru România
Șeful statului a transmis o declarație de presă în care avertizează că datele nu pot fi puse deoparte, oricare ar fi prioritățile momentului. Președintele leagă direct performanța școlară de parcursul țării în anii următori.
Mai mult, Nicușor Dan spune că imaginea desprinsă din testarea internațională este una care ridică semne de întrebare serioase asupra întregului învățământ.
„Rezultatele studiului PISA 2025 reprezintă un semnal de alarmă major pe care nu avem voie să-l ignorăm, indiferent de contextul politic sau economic în care ne aflăm. De educația asigurată astăzi copiilor noștri depinde viitorul României, iar perspectiva pe care ne-o dă studiul PISA este profund îngrijorătoare”, a declarat președintele.
Cât contează familia pentru nota unui elev român
Principala problemă identificată de președinte este că școala nu reușește să acopere diferențele dintre copii. Potrivit acestuia, sistemul nu compensează decalajele socio-economice, astfel că rezultatele unui elev rămân legate de mediul din care vine.
Nicușor Dan consideră dramatic faptul că potențialul tinerilor nu este valorificat, tocmai pentru că nivelul de educație depinde excesiv de contextul familial. Iar acest lucru nu ține, în opinia sa, de accidente izolate, ci de o defecțiune de fond a învățământului.
„Șansa unui copil din România de a avea rezultate școlare bune depinde într-o măsură inacceptabil de mare de familia din care provine și de locul în care învață. Aceasta este deja o problemă structurală a învățământului românesc pe care suntem responsabili să o remediem urgent”, a punctat șeful statului.
De ce nu se extind „insulele de performanță” din școala românească
Președintele respinge ideea că datele ar trebui să ducă la resemnare sau la dezbinare. Dimpotrivă, el susține că rezultatele slabe ar trebui să grăbească identificarea cauzelor reale în care se află învățământul românesc.
Nicușor Dan arată că ingredientele există deja în sistem: elevi buni, profesori implicați și școli care obțin rezultate în condiții grele. Ceea ce lipsește, în opinia sa, este continuitatea prin care aceste cazuri izolate să devină regulă la nivel național.
„Avem copii curioși, inteligenți, profesori dedicați, școli care performează în condiții dificile și specialiști care știu unde și ce trebuie schimbat. Nu ne lipsesc resursele umane, expertiza și capacitatea necesare pentru a construi un sistem educațional mai performant și mai echitabil. Ne lipsește însă consecvența de a transforma toate aceste insule de performanță într-un sistem național, funcțional pentru toți copiii”, a afirmat președintele.
Președintele pledează pentru investiții mai mari și mai bine direcționate în educație. Printre obiectivele pe care le enumeră se numără identificarea și sprijinirea din timp a elevilor aflați în risc educațional, un sistem național de evaluare construit pe date, reducerea abandonului școlar și consolidarea competențelor de bază la lectură, matematică și științe.
La acestea se adaugă folosirea responsabilă a tehnologiei și a inteligenței artificiale, precum și condiții de învățare de calitate pentru toți copiii.
Rezultatele PISA 2025 sunt mai slabe decât acum trei ani
Datele publicate marți de OCDE arată o deteriorare în toate cele trei domenii evaluate. România a depășit pentru prima dată pragul de 50% în ceea ce privește ponderea elevilor care nu ating nivelul minim de competență la Matematică.
Adică 52% dintre elevii români de 15 ani se situează sub nivelul 2, considerat de OCDE prag minim. La evaluarea precedentă, PISA 2022, procentul era de aproximativ 49%, potrivit Edupedu, ceea ce înseamnă o creștere de circa 3 puncte procentuale în numai trei ani.
Ulterior, aceeași tendință apare și la Citire. 48% dintre elevii români nu ating nivelul minim de competență, față de aproximativ 42% în 2022, ponderea celor cu rezultate slabe apropiindu-se de jumătate din totalul celor evaluați.
Deteriorarea se vede și la Științe, domeniul principal de evaluare din acest an. Ponderea elevilor care nu ating nivelul minim de competență a ajuns la 46%, față de 44% la testarea din 2022.