Nicuşor Dan vine în Parlament să prezinte Strategia Națională de Apărare a Țării

Președintele Nicușor Dan prezintă miercuri, în plenul comun al Parlamentului, Strategia Națională de Apărare a Țării (SNApT) pentru perioada 2025-2030, adoptată anterior de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Documentul, care redefinește abordarea României în fața provocărilor de securitate actuale, plasează în centrul său cetățeanul și instituțiile moderne, dar nu ezită să identifice corupția ca pe o vulnerabilitate critică la adresa capacității defensive a statului.

Nicuşor Dan: Prima Strategie supusă transparenței publice

Procesul de elaborare a noii Strategii Naționale de Apărare a marcat o premieră notabilă în administrația publică. Șeful statului a informat Legislativul că documentul a avut un „puternic caracter interinstituţional”, fiind dezvoltat cu contribuția tuturor instituțiilor din domeniul securității și apărării, dar și cu implicarea activă a societății civile, mediului academic și think-tank-urilor.

Președintele Nicușor Dan a subliniat că aceasta este „prima Strategie Naţională de Apărare a Ţării care a parcurs şi această etapă” a transparenței publice. De altfel, o bună parte a propunerilor și recomandărilor primite în urma dezbaterii publice au fost integrate în forma finală a documentului, arată comunicatul CSAT.

Potrivit lui Nicușor Dan, Strategia exprimă viziunea unei Românii „moderne şi sigure, care se bucură de pace şi de avantajele ei unice, un stat construit în jurul cetăţenilor săi”. Documentul nu se concentrează pe stat, ci „despre obligaţiile fundamentale ale instituţiilor publice faţă de cetăţenii români”.

22:12 • POLITICĂ

Nicușor Dan este fan inteligență artificială. O folosește în luarea deciziilor prezidențiale

13:26 • POLITICĂ

Ce l-a şocat pe preşedintele Nicuşor Dan de la preluarea funcţiei. „Nu e normal”

Independența solidară, conceptul cheie

Noul document de strategie introduce conceptul cheie de independenţă solidară, definit ca o „exigenţă strategică şi imperativ de acţiune, pe componentele de securitate şi diplomaţie”.

În contextul geopolitic actual, considerat a fi cel mai dificil de după al Doilea Război Mondial, România alege să își urmărească interesele naționale „în deplină solidaritate cu partenerii şi aliaţii săi”. Strategia urmărește extinderea influenței României „în regiunea de interes imediat şi proiectarea mai fermă a intereselor româneşti pe plan internaţional”, după consolidarea rolului său în NATO și UE.

Această abordare este necesară având în vedere mediul de securitate marcat de contestarea ordinii internaționale, de „manipularea inforrnaţională, schimbarea raporturilor economice ca urmare a protecţionismului, lupta pentru resurse entice, sabotaj şi perturbare a infrastructurii critice şi creşterea ameninţărilor transnaţionale şi transfrontaliere”. Asigurarea securităţii reclamă, în acest context, „o abordare transparentă şi colaborativă, cu instituţii funcţionând într-o logică de cooperare onestă şi responsabilă”.

Corupția: O amenințare la adresa apărării naționale

Un element central și neobișnuit al Strategiei este tratarea corupției nu doar ca pe o problemă internă de guvernare, ci ca pe o vulnerabilitate directă la adresa securității naționale.

Președintele Nicușor Dan a afirmat, în textul care precede Strategia, că „persistenţa fenomenului corupţiei şubrezeşte statul, slăbeşte impardonabil capacitatea noastră defensivă, în sens larg, şi diluează pactul de încredere dintre instituţii şi cetăţeni”.

Argumentul său cheie vizează coeziunea socială: „Cetăţenii noştri ar putea ezita să apere o Românie coruptă, dar vor fi pe deplin solidari cu o ţară care le apără cu bună credinţă libertăţile şi interesele”. Această fragilizare internă, cauzată de corupție, slăbește capacitatea României de a deveni un „stat rezistent la şocuri interne sau exteme”.

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a completat această viziune, afirmând că noua Strategie Națională de Apărare este „centrată pe cetăţean, pe nevoia de siguranţă, dar şi pe modernizarea statului român”.

Potrivit oficialului, România „are nevoie de un stat puternic, cu instituţii care cooperează, care ştim că se bazează pe date”, iar „administraţia trebuie să ţină pasul cu societatea – cu energia, educaţia şi maturitatea pe care oamenii le-au câştigat”.