Noua „Ada Kaleh”. Insula formată în mijlocul Dunării, la Galați, a ajuns la o lungime de peste doi kilometri

Dacă în anii 70 dispărea insula „Ada Kaleh”, sacrificată pentru construirea barajului de la Porțile de Fier, o altă insulă este în formare la Galați. Este vorba de un banc de nisip format în mijlocul albiei Dunării prin acumularea aluviunilor aduse de apele Dunării, dar și de apele Siretului, a cărui confluență cu fluviul este în amonte de această zonă.

Apariția sa deasupra nivelului apelor Dunării este urmarea perioadelor secetoase din ultimii ani, care au scăzut debitul și implicit, nivelul Dunării. Insula din mijlocul Dunării a apărut prima oară în vara lui 2015. Atunci era doar o zonă îngustă de nisip, pe care făceau escale pescărușii și la care mergeau cu bărcile gălățenii dornici de selfie-uri inedite. Acum, insula are o lungime de peste doi kilometri și o lățime de câteva zeci de metri, asta demonstrând că aluviunile depuse între timp au mărit volumul și suprafața superioară a bancului de nisip, iar continuarea acestui proces va duce peste câțiva ani la menținerea acestuia deasupra apelor și în perioadele când debitul și nivelul Dunării sunt crescute. Următoarea etapă va fi apariția vegetației.

Seceta din ultimele luni a redus nivelul Dunării

În ultimii ani nu au mai fost creșteri periculoase ale nivelului apelor Dunării. În zona Galați – Brăila, ultimele inundații periculoase au fost în vara lui 2010. Chiar dacă în acest an, în mai și iunie, au fost precipitații abundente în tot bazinul hidrografic al Dunării, în prezent debitul și nivelul Dunării sunt foarte scăzute.

Potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA), debitul Dunării la intrarea în ţară, la Baziaş, „va fi staţionar în următoarea perioadă, fiind de 2.600 mc/s, se sub mediile multianuale ale lunilor septembrie (3.800 mc/s) şi octombrie (3.850 mc/s)”. Potrivit Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, nivelul Dunării este la Galați de 150 cm, cu mult sub nivelul normal, de 400 – 500 cm, și este în creștere cu 2-3 cm pe sectorul din amonte, Brăila – Cernavodă, ceea ce înseamnă mai degrabă un regim staționar, penru că astfel de creșteri nu influențează nivelul apelor. Prognoza INHGA indică, la Galați, un debit al Dunării de 2.790 mc/s, care în următoarea săptămână ar putea crește la 2.830 mc/s, o creștere de asemenea insignifiantă pentru nivelul apelor.

Noua insulă este trecută deja în hărțile de navigație

În aceste condiții, noua „Ada Kaleh” se va menține în mijlocul Dunării, completând panorama ce poate fi admirată de pe Faleza din Galați, cu albia Dunării, cu lățimea de 950 de metri, completată de pădurile de sălcii de pe malul tulcean și în fundal, Munții Măcinului.

Potrivit navigatorilor, prezența acestui banc de nisip este cunoscută de mult timp, fiind trecut și pe hărțile de navigație. „Din câte știu, cei de la AFDJ au făcut măsurători dintr-un mal în celălalt, există o hartă cu acea zonă, în care se vede bine insula. Ea apare în momentul în care la Galați nivelul Dunării scade sub 200 cm. În momentul în care cota este în jur de 190 cm, începe să apară și cu cât cota scade mai mult, ea se mărește. Dacă la Galați cota ar scade către zero, insula ar avea o lungime de 3-4 kilometri”, ne-a declarat Ovidiu Preda, comandantul unei nave din flota unei companii de navigație.

Apariția insulei, facilitată de configurația albiei Dunării

La apariția noii insule contribuie mai mulți factori. Primul dintre aceștia este configurația albiei Dunării, care în zona Galațiului are lățimea de 950 de metri. Apoi, curenții fiind diferiți în zonele celor două maluri, adâncimile cele mai mari s-au format în zona malului pe care e situat Galațiul, iar în zona malului tulcean, curgerea fiind mai lentă, a fost favorizată depunerea aluviunilor.

Factorul cel mai important în formarea noii insule este că, atât Dunărea, cât și Siretul, a cărui vărsare în fluviu este în amonte de bancul de nisip, au mari creșteri și scăderi ale nivelurilor apelor, iar aceste variații au ca urmare aportul unor mari cantități de aluviuni.  

În plus, Siretul, a cărui vărsare în Dunăre este în amonte, la mică distanță de zona în care se formează insula, are de asemenea multe variații de nivel, pentru că și Siretul este regularizat prin lacuri de acumulare, sistem hidro-energetic, etc. Orice variație mare de nivel aduce multe aluviuni. În această secțiune, Dunărea are o lățime de aproximativ 950 de metri. Adâncimile cele mai mari, de 12 sau 15 metri, poate și de 20 de metri, sunt spre malul stâng, spre Faleza din Galați. Iar în aceste condiții, fiind o lățime mare și adâncimi mai mici, depunerile de aluviuni au găsit un loc prielnic acolo și așa a apărut bancul de nisip care se transformă, de la an la an, în noua insulă.

Nu împiedică navigația, deci zona nu trebuie dragată

Ar fi o problemă dacă noua insulă le-ar face probleme navigatorilor. De la Sulina până la Brăila, așadar și la Galați, este sectorul Dunării Maritime, pe care, potrivit condițiilor impuse de Comisia Europeană a Dunării, trebuie asigurat un șenal navigabil cu adâncimea de 25 de picioare, adică 7,2 metri, pentru navigația navelor maritime.

AFDJ Galați asigură adâncimea și lățimea șenalului navigabil, al cărui traseu este la 200 de metri de zona noii insule, așa că nu este împiedicată navigația: „Între insulă și geamandurile roșii care semnalizează limita de la malul drept al șenalului navigabil, sunt 200 de metri. Iar de la geamandura roșie până la malul Falezei din Galați sunt peste 250 de metri. Deci șenalul este spre malul stâng și nu este niciun pericol pentru navigație”, a mai precizat comandantul Ovidiu Preda. În aceste condiții, nu se pune problema dragării zonei bancului de nisip pentru reducerea volumului de aluviuni depuse, mai ales că ar fi și o operațiune extrem de costisitoare. Așa că apariția noii insule este doar o simplă chestiue de timp.

Sorin Costea