„Nu înțeleg sau vor să distrugă?” Declarațiile explozive ale lui Claudiu Târziu

Într-un context politic și economic marcat de instabilitate, schimbări frecvente de direcție și presiuni externe, discursul public devine tot mai tensionat. În acest interviu, Claudiu Târziu oferă o analiză dură asupra guvernării recente, criticând atât politicile fiscale, cât și modul în care România a gestionat relația cu instituțiile europene și fondurile disponibile.

Declarațiile lui Târziu conturează o perspectivă critică asupra deciziilor economice, dar și asupra mecanismelor politice din ultimii ani.

11:50, 21.03.2026 • ECONOMIE

Aurul, în cădere liberă. Cea mai neagră săptămână pentru metalul galben de la criza din 2011

12:06, 20.03.2026 • Finanțe

Zi neagră pentru aur și argint. Scăderi abrupte pe fondul crizei din Iran

Instabilitatea politică și lipsa de continuitate

Unul dintre punctele centrale ale intervenției lui Claudiu Târziu este lipsa de coerență în actul de guvernare. Acesta susține că România suferă de o problemă cronică: fiecare schimbare de putere aduce o nouă direcție, anulând inițiativele anterioare.

Potrivit lui, chiar și atunci când există programe bune sau politici cu obiective clare, acestea nu au timp să producă efecte. Schimbările frecvente de guvern transformă administrația într-un spațiu al experimentelor, fără continuitate și fără rezultate pe termen lung.

Critica măsurilor economice: taxe mai mari în criză

Întrebat despre politicile economice recente și despre deciziile guvernului condus de Ilie Bolojan, Târziu a avut o poziție fermă: măsurile nu sunt doar dure, ci și „total ineficiente”.

El argumentează că, în perioade de criză, creșterea taxelor și impozitelor este o greșeală fundamentală. Din perspectiva sa, o astfel de abordare contrazice principiile economice de bază și poate agrava situația economică.

Mai mult, europarlamentarul sugerează că insistența asupra acestor măsuri ar putea indica fie o neînțelegere a fenomenelor economice, fie o încăpățânare politică ce ignoră argumentele specialiștilor.

Impactul asupra categoriilor vulnerabile

Un alt punct sensibil abordat în interviu este impactul social al măsurilor fiscale. Președintele partidului ACT afirmă că politicile adoptate au afectat în mod direct categoriile cele mai defavorizate ale populației.

În opinia sa, ajustările bugetare nu au fost echilibrate, iar costul crizei a fost transferat către cei cu resurse limitate, în loc să fie gestionat prin reforme structurale sau îmbunătățirea colectării fiscale.

Deficitul bugetar: rezultate modeste, riscuri mari

Claudiu Târziu pune sub semnul întrebării eficiența măsurilor luate pentru reducerea deficitului bugetar. El menționează o scădere minoră, de sub 1%, pe care o consideră nesemnificativă.

În același timp, avertizează că România a intrat într-un nou an bugetar cu un deficit ridicat, ceea ce, în contextul tensiunilor geopolitice și economice, ar putea duce la o deteriorare suplimentară a situației financiare.

Problema colectării taxelor

Un element cheie în analiza sa este nivelul scăzut al colectării taxelor. Târziu susține că statul român reușește să colecteze doar aproximativ 65% din veniturile fiscale datorate, în timp ce media în Uniunea Europeană depășește 90%.

Această diferență semnificativă este văzută ca una dintre principalele cauze ale dezechilibrelor bugetare. În loc să crească taxele, spune el, autoritățile ar fi trebuit să îmbunătățească mecanismele de colectare.

80 de miliarde pierdute și o datorie în creștere

Târziu aduce în discuție o cifră alarmantă: peste 80 de miliarde de euro ar fi reprezentat taxe necolectate în ultimii zece ani.

În paralel, datoria publică a României a crescut semnificativ, depășind 60% din PIB și îndreptându-se spre 70%. El critică faptul că statul a preferat să se împrumute masiv, în loc să își optimizeze veniturile interne.

PNRR: oportunitate ratată sau strategie greșită?

Un capitol important al discuției îl reprezintă Planul Național de Redresare și Reziliență. Târziu consideră că acest program a fost gestionat defectuos.

Deși România avea la dispoziție aproximativ 29 de miliarde de euro, el afirmă că doar o mică parte a fost accesată, iar o proporție semnificativă a fost constituită din împrumuturi, nu din granturi.

În opinia sa, autoritățile ar fi evitat accesarea granturilor deoarece acestea implicau condiții stricte și transparență, spre deosebire de împrumuturi, care ofereau o flexibilitate mai mare în utilizare.

Împrumuturi masive și dependența de finanțare externă

Târziu subliniază contrastul dintre fondurile europene accesate și nivelul împrumuturilor contractate. El menționează că, într-un singur an, România s-a împrumutat cu aproximativ 50 de miliarde de euro.

Această tendință, spune el, continuă și este integrată inclusiv în proiecțiile bugetare viitoare, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea finanțelor publice.

O viziune critică asupra guvernării

Interviul cu Claudiu Târziu conturează o critică amplă a modului în care România a fost guvernată în ultimii ani. De la lipsa de continuitate politică, la politicile fiscale contestate și gestionarea fondurilor europene, discursul său evidențiază probleme structurale profunde.

Dincolo de tonul critic, mesajul central este unul clar: fără reforme reale în colectarea veniturilor și fără o strategie coerentă pe termen lung, economia României riscă să rămână vulnerabilă în fața crizelor viitoare.