O factură colosală pentru securitate: cât ar costa înlocuirea sprijinului militar american

Pentru a compensa absența SUA, Europa ar avea nevoie de 25 de ani și investiții de până la 1 trilion de dolari, confruntându-se cu obstacole logistice, industriale și politice majore, scrie Politico.

Potrivit IISS, înlocuirea capabilităților militare americane ar implica cheltuieli uriașe: între 226 și 344 de miliarde de dolari pentru achiziții inițiale de echipamente, plus costuri anuale de întreținere, personal și logistică.

Pe lista de priorități se află 400 de avioane de luptă tactice, 20 de distrugătoare navale și 24 de sisteme de rachete sol-aer cu rază lungă.

Înlocuirea celor 128.000 de soldați americani dislocați în Europa ar adăuga alte 12 miliarde de dolari în cazul unei operațiuni majore anti-rusești.

Provocări industriale și politice. Industria europeană, nepregătită pentru cererea crescută

Raportul subliniază că aceste estimări nu includ costurile greu de cuantificat, precum sistemele de comandă și control, informațiile, supravegherea sau armele nucleare, care ar complica și mai mult tranziția.

Chiar dacă Europa ar găsi fondurile necesare, industria sa de apărare nu ar putea face față cererii pe termen scurt. Lanțurile de aprovizionare sunt limitate, forța de muncă calificată este insuficientă, iar constrângerile financiare și reglementările încetinesc producția.

„Visul ‘achiziționării din surse europene’, promovat de Ursula von der Leyen, rămâne îndepărtat”, notează IISS. Sectoare precum artileria reactivă sau avioanele stealth depind aproape exclusiv de furnizori externi, în special americani.

Lipsa capacității industriale este dublată de provocări politice

Țări precum Spania și Italia, confruntate cu datorii publice mari, s-ar putea lovi de opoziția cetățenilor față de creșterea cheltuielilor militare, mai ales în absența sprijinului SUA.

Totuși, Europa începe să facă progrese. Între februarie 2022 și septembrie 2024, 52% din contractele de achiziții militare ale țărilor NATO au fost atribuite furnizorilor europeni, față de 34% celor americani. Invazia Rusiei în Ucraina din 2022 a impulsionat mai multe state NATO să atingă sau să depășească ținta de 2% din PIB pentru apărare.

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a amplificat dezbaterea despre autonomia europeană. Declarațiile sale, care pun sub semnul întrebării angajamentele SUA în NATO, au dat un impuls ideii de „apărare cu adevărat europeană”, susținută de lideri precum Emmanuel Macron. Totuși, guvernele europene se confruntă cu bugete limitate și priorități concurente, ceea ce încetinește reformele.

O vulnerabilitate strategică. Europa, expusă în fața Rusiei

Raportul IISS avertizează că o retragere a SUA ar lăsa Europa descoperită în fața unei potențiale agresiuni rusești, mai ales pe termen scurt.

Funcții cheie, precum cea de comandant suprem al forțelor aliate în Europa, ar trebui preluate de lideri europeni, iar coordonarea diplomatică ar necesita un efort sporit. „Umplerea golului american necesită timp, voință politică și investiții fără precedent”, concluzionează studiul.