”O întâlnire astrală: Gerota-Brâncuși. Povestea Ecorșeului”, relatată de prof. univ. dr. Irinel Popescu

Publicat: 13 ian. 2024, 06:30, de Magda Marincovici, în ACTUALITATE , ? cititori
”O întâlnire astrală: Gerota-Brâncuși. Povestea Ecorșeului”, relatată de prof. univ. dr. Irinel Popescu
foto: Muzeul de Artă Craiova

Fascinat de colaborarea unică dintre un medic și un  sculptor, prof.univ. dr.Irinel Popescu a elaborat  volumul  ”O întâlnire astrală: Dimitrie Gerota-Constantin Brâncuși. Povestea Ecorșeului”, lansat recent la Muzeul de Artă din Timișoara.

Constantin Brâncuși, îndrumat de  profesorul de anatomie umană Dimitrie Gerota, a creat ”Ecorșeul”, o operă care este ”știință și artă”, spune prof. univ. dr. Irinel Popescu.

Ecorșeul lui Brâncuși este executat cu mare precizie, atent la toate detaliile anatomice, cunoscute celebrului sculptor în urma participarii la orele de disecție ale doctorului Gerota, la Facultatea de Medicină.

Student la Școala Națională de Arte Frumoase din București, Constantin Brâncuși a început ”Ecorșeul” în anul 1901, sub îndrumarea profesorului de anatomie Dimitrie Gerota, și a fost finalizată  în anul 1902 ca lucrare de absolvire a școlii.

Deși destinată studiului anatomiei mușchilor, vaselor și nervilor, de către studenții la Medicină și la Arte Frumoase, lucrarea ”Ecorșeul”, cunoscut și ca ”Jupuitul”, era în egală măsură o operă de artă de certă valoare.

Sculptorul și medicul

Constantin Brâncuși (1876-1957), celebru sculptor român și unul dintre exponenții sculpturii abstracte moderne, este absolvent al Școlii de Belle-Arte din București și al Școlii Superioare de Arte Frumoase din Paris. Influențat de creația lui Rodin, Brâncuși a căutat esențializarea mesajului artistic și exprimarea ideilor în forme estetice simplificate. Operele sale se găsesc în muzee celebre din toată lumea. Constantin Brâncuși a fost ales membru post-mortem al Academiei Române în anul 1990.

Dimitrie Gerota (1867-1939) a fost primul radiolog român și fondatorul Institutului de chirurgie din București. Profesor de anatomie atât la Școala de Bell-Arte, cât și la Facultatea de medicină din București, a pus bazele unei tehnici de injectare a vaselor limfatice care evidenția secțiunile anatomice și permitea disecția precisă. De numele profesorului Gerota se leagă și prima colecție de mulaje anatomo-chirurgicale din România, dedicate studiului medical. În anul 1916 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.