O parte din traficul prin Portul Constanța, mutat la Dunăre. Va fi adâncit șenalul la Sulina pentru accesul navelor de 35.000 de tone

În contextul crizei provocate de războiul din Ucraina în transporturile navale de mărfuri de la Marea Neagră, autoritățile din navigație și exploatarea portuară de la Dunăre și-au propus punerea în practică a unor măsuri care să faciliteze preluarea de către porturile de la Dunăre a unor cantități de mărfuri care acum sunt operate în Portul Constanța.

Dacă până acum pe Canalul Sulina și pe sectorul Dunării Maritime, la Tulcea, Galați și Brăila, puteau naviga nave cu capacități de transport de până la 25.000 tdw (tone dead weight), la Bara Sulina, în zona vărsării Dunării în Marea Neagră, șenalul navigabil pentru nave maritime va fi adâncit de la 7,2 metri la 11 metri, pentru a permite intrarea pe Canalul Sulina, până la bazinul Zonei Libere Brăila, a unor nave cu capacitatea de 35.000 tdw, care până acum puteau intra numai în Portul Constanța.

Se adâncește la 11 metri șenalul navigabil dintre Marea Neagră și Bazinul Zonei Libere Sulina, pentru accesul navelor de 35.000 de tone

Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) din Galați a făcut demersurile pentru adâncirea șenalului la Bara Sulina, astfel încât chiar și nave cu capacități mai mari de transport să ajungă la Sulina și să poată fi preluată o parte din fluxurile de marfă din Portul Constanţa.

Directorul general al Administraţiei Zonei Libere (AZL) Sulina, Dragoş Ioniţă, a declarat că în cel mai scurt timp AFDJ Galaţi va încheia expertiza tehnică a apărărilor de maluri în zona de la Bara Sulina.

„Expertiza va indica gradul de suportabilitate pentru un dragaj de până la 11 metri adâncime. Este vorba de un dragaj pe o lungime 1.400 de metri şi o lăţime de 100 de metri pentru culoarul de acces al navelor. Estimăm un volum de dragaj de circa 300.000 de metri cubi de aluviuni, ceea ce nu ar fi foarte mult. Este o lucrare relativ simplă, dar este foarte important să ştim că apărările de mal suportă acest dragaj”, a precizat directorul AZL Sulina.

Potrivit acestuia, Ministerul Transporturilor a promis că va finanţa, atât studiul, cât şi lucrările care se vor efectua la Bara Sulina şi că mărirea adâncimii de navigație de la 7,2 metri, cât este acum, la 11 metri va permite accesul navelor cu capacitate de până la 35.000 tdw.

„Acum, Bara Sulina funcţionează în condiţii normale, conform convenţiilor internaţionale. Se pune în discuţie adâncirea pentru a se veni cu nave de mare capacitate, care pot intra doar în Portul Constanţa. Acolo, e o coadă de 600 de tiruri care aşteaptă la descărcat. Exploatarea bazinului Zonei Libere Sulina va fi un debuşeu pentru portul Constanţa şi va fluidiza traficul către și dinspre porturile românești Galaţi și Brăila, porturile Reni și Ismail din Ucraina și Portul Giurgiuleşti, din Republica Moldova. Vor veni barje încărcate până la bazinul maritim şi de aici, de la Sulina, se va face transferul mărfurilor și transportul în nave de mare capacitate”, a precizat Dragoş Ioniţă.

Realizarea acestui proiect va permite un tranzit de mărfuri de 500.000 de tone pe lună.

Va fi rezolvată și situația de la Sulina, unde sute de nave așteaptă în Marea Neagră și 60 de zile ca să poată intra pe Dunăre

Prin această schimbare a rutei fluxurilor de mărfuri va fi rezolvată și una din crizele care în prezent limitează numărul de nave maritime care pot tranzita Canalul Sulina către porturile Tulcea, Ismail, Reni, Giurgiulești, Galați și Brăila. Este vorba de numărul redus de piloți maritimi ai AFDJ. Acești piloți maritimi sunt cei care asigură coordonarea traseului navei pe Canalul Sulina și pe Dunărea Maritimă, dar și manevrele portuare.

În mod obișnuit, AFDJ Galați are 36 de piloți, cu care era asigurat fără probleme traficul naval, dar de la izbucnirea războiului din Ucraina și creșterea necesarului de transport de mărfuri pe Dunăre, ar fi necesar ca AFDJ să crească numărul la 60 de piloți. Problema este că un pilot maritim specializat în navigația pe Dunărea Maritimă nu poate fi pregătit prin cursuri de scurtă durată. Este necesară, în primul rând, o foarte bună pregătire practică.

Din cauza lipsei piloților maritimi, încă din luna martie sute de nave aşteaptă până la 60-70 de zile să intre din Marea Neagră pe Canalul Sulina şi să ajungă în porturile dunărene.

Prin schimbarea pe care o intenționează acum AFDJ, avantajul este că, spre deosebire de navele maritime, convoaiele de barje care vor naviga între porturile de la Dunăre și Sulina nu au nevoie de pilotaj.

E necesară și decolmatarea Bazinului Maritim al Zonei Libere Sulina

Pentru ca Sulina să preia o parte din traficul de mărfuri din Portul Constanța prin crearea condițiilor de acces pentru navele de 35.000 tdw, autorităţile portuare trebuie să realizeze și dragarea Bazinului Maritim al Administrației Zonei Libere Sulina, cu o suprafaţă de 35 de hectare, proiectat la o adâncime de 11 metri, dar care are în unele locuri are și adâncimea de numai 4-5 metri.

„Din cauza lipsei operaţiunilor portuare şi a lucrărilor de mentenanţă, bazinul s-a colmatat. Intenţia noastră este de a readuce acest bazin la cotele iniţiale şi cu ajutorul AFDJ să se dragheze la o adâncime de 11 metri, astfel încât pe Canalul Sulina şi în Bazinul Maritim să intre nave de până la 35.000 tdw. Acum, bazinul are un parc rece al AFDJ şi acolo nu se fac operaţiuni portuare, din cauza lipsei adâncimii de navigație”, a adăugat Dragoș Ioniță, directorul Zonei Libere Sulina.

Comisia Europeană, ONU și Comisia Dunării sunt interesate de fluidizarea transportului pe Dunăre

De fluidizarea transportului de mărfuri pe Dunăre sunt interesate și organismele internaționale. Consiliul Judeţean (CJ) Tulcea a găzduit, joi, o întâlnire pe tema aglomerării de nave de la Bara Sulina și a găsirii unor soluții pentru rezolvarea situației.

În cadrul acestei întâlniri, Manfred Seitz, directorul general al Secretariatului Comisiei Dunării, a vorbit despre susţinerea europeană pentru dezvoltarea unui proiect care îşi propune să optimizeze traficul în această zonă a lumii, dând asigurări că structurile europene vor fi deschise la propunerile venite de la partea română.

La întâlnire au mai participat, online, Alain Baron, din cadrul Departamentului Mobilitate şi Transporturi al Comisiei Europene, Denis Malone de la Programul Alimentar Mondial al ONU și Mark Davis, directorul regional al BERD pentru România şi Bulgaria.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...