O planetă rară descoperită la marginea Căii Lactee cu ajutorul unui fenomen spaţiu-timp prezis de Einstein

O echipă internaţională de oameni de ştiinţă a anunţat descoperirea unei planete rare situate la marginea galaxiei noastre, Calea Lactee, folosind un fenomen spaţiu-timp prevăzut de teoria relativităţii a lui Einstein. Această descoperire este cu atât mai importantă cu cât astfel de planete sunt dificil de observat din cauza distanţei foarte mari şi a poziţionării lor în spaţiu.

Planetă descoperită pe baza teoriilor lui Einstein

Planeta a fost identificată printr-un fenomen numit lentilare gravitaţională, un efect prevăzut de Albert Einstein în cadrul teoriei relativităţii generale, scrie Live Science. Acest fenomen apare atunci când lumina emisă de un obiect aflat în spatele unui corp masiv este deviată şi amplificată de câmpul gravitaţional al acestuia, creând astfel o „lentilă” cosmică ce permite observarea unor obiecte foarte îndepărtate.

Cercetătorii au observat o serie de semnale luminoase care au indicat trecerea unei planete în apropierea unei stele, situată la aproximativ 27.000 de ani-lumină distanţă, la marginea galaxiei noastre. Astfel de distanţe extreme fac dificilă identificarea planetelor prin metodele tradiţionale, cum ar fi observaţiile directe sau măsurarea vitezei radiale.

Conform unuia dintre oamenii de ştiinţă implicaţi în proiect, „descoperirea unei astfel de planete oferă o oportunitate unică de a înţelege formarea şi evoluţia sistemelor planetare în regiunile mai puţin cunoscute ale galaxiei noastre.” Echipa a subliniat că metoda lentilării gravitaţionale este esenţială pentru studierea unor astfel de obiecte, deoarece permite detectarea chiar şi a planetelor care nu emit lumină proprie şi care ar fi altfel invizibile.

Importanţa acestei descoperiri rezidă şi în faptul că planeta descoperită este un exemplu rar, situată într-o zonă a galaxiei unde densitatea stelelor şi a materiei este mult mai mică decât în regiunile centrale, făcând procesul de formare planetară mult mai puţin probabil. Acest fapt ridică întrebări noi privind mecanismele prin care se pot forma astfel de corpuri în mediul periferic galactic.

Mai mult, observarea unei planete atât de îndepărtate oferă o perspectivă unică asupra structurii şi compoziţiei Căii Lactee în ansamblu. Potrivit oamenilor de ştiinţă, această descoperire „reprezintă o piatră de hotar în studiul exoplanetelor și ne ajută să înțelegem mai bine distribuția planetelor în galaxia noastră.”

Folosind observaţii făcute din multiple telescoape situate pe Pământ, cercetătorii au putut monitoriza variaţiile luminozităţii cauzate de lentilarea gravitaţională şi astfel au identificat caracteristicile planetei, inclusiv masa sa, care este comparabilă cu cea a lui Jupiter. De asemenea, au fost studiate şi proprietăţile stelei gazdă, ceea ce permite o mai bună înţelegere a sistemului planetar.

Această metodă revoluţionară deschide noi oportunităţi în căutarea şi studiul exoplanetelor în zone îndepărtate, unde alte tehnici sunt ineficiente sau imposibil de aplicat. Descoperirea confirmă importanţa colaborării internaţionale şi a utilizării tehnologiilor avansate în domeniul astronomiei.