Orăşeni mutaţi la ţară. Migrația inversă prinde contur în România

În ultimii ani, România observă o schimbare liniștită, dar constantă. Tot mai mulți oameni aleg să părăsească orașele pentru a se întoarce în sate. Motivele sunt variate, de la costurile mari ale vieții urbane și presiunea chiriilor, până la nevoia de spațiu și dorința de a trăi într un ritm mai calm. Casele accesibile, terenurile la prețuri mici și posibilitatea unei gospodării autonome au devenit argumente importante pentru cei care caută o alternativă la viața urbană.

Reîntoarcerea românilor în sate, un fenomen care crește în tăcere

Localități din Argeș, Olt, Bistrița Năsăud, Maramureș sau Suceava au început să își recupereze populația activă, iar în unele sate din Gorj sau Vaslui întoarcerile i au depășit pe cei care pleacă.

INS arată că migrația din urban spre rural a crescut cu peste treizeci la sută față de acum zece ani. Chiar dacă nu vorbim despre un val uriaș, amploarea fenomenului ridică întrebarea dacă asistăm la începutul unei reînvieri rurale sau doar la o adaptare temporară la presiunile economice din orașe.

Provocările satului românesc

Deși revenirea oamenilor aduce energie nouă în anumite localități, problemele structurale rămân puternice. Infrastructura rutieră deficitară, lipsa transportului regulat, rețeaua medicală limitată și școlile aflate în scădere numerică reduc șansele unei transformări profunde. Terenurile agricole sunt încă foarte fragmentate, ceea ce îngreunează apariția unor afaceri agricole eficiente și competitive.

Agricultura mică poate ajuta familiile să își asigure hrana, dar nu poate deveni o soluție economică durabilă fără investiții în irigații, depozitare, centre de colectare și acces real la piețe.

Întoarcerea acasă și schimbarea stilului de viață

Revenirea în sate nu este determinată doar de motive financiare. Mulți români cu vârste între treizeci și patruzeci și cinci de ani caută un mod de a trăi mai liniștit. Unii s au născut în orașe, alții au plecat acolo în anii două mii, dar acum vor mai mult timp pentru familie și pentru ei înșiși. Gospodăria, grădina și spațiul din jurul casei se transformă într-o alegere de stil de viață.

Mulți dintre cei care se întorc lucrează remote sau fac naveta spre orașe apropiate, mai ales în zonele periurbane ale Sibiului, Clujului, Brașovului sau Iașiului. Pentru ei, agricultura nu este un mijloc de supraviețuire, ci o parte din viața de zi cu zi.

Satele care se schimbă

Există sate care încep să se transforme vizibil. Apar familii tinere, mici investiții și micro afaceri, de la brutării și ateliere până la ferme de mici dimensiuni orientate spre produse naturale. În alte locuri însă viața rămâne dependentă de agricultura de subzistență și de banii trimiși din străinătate.

Reînvierea rurală are nevoie de investiții în infrastructură, digitalizare, transport, educație și sprijin pentru micii producători. Fenomenul reîntoarcerii arată totuși că românii nu mai privesc satul doar ca pe o moștenire a trecutului, ci ca pe un loc în care pot construi o nouă etapă a vieții lor.