Orban solicită CCR să respingă sesizarea Guvernului. Argumentul: interpretările sunt personale și nu au valoare juridică

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, solicită Curții Constituționale să respingă sesizarea Guvernului. Argumentul: interpretările sunt personale, nefondate și nu au valoare juridică. Săptămâna trecută, executivul sesiza CCR cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională cu Parlamentul, pe tema moțiunii de cenzură.

”Constatăm că situaţia prezentată în sesizare nu presupune şi nici nu conduce la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autorităţi ale statului, în sensul Constituţiei şi al legislaţiei subsecvente. Ca urmare, propunem respingerea sesizării”, afirmă Orban la finalul unei argumentaţii de 15 pagini transmisă Curţii miercuri, 15 septembrie.

Președintele Camerei reacționează la obiecţiile Guvernului în legătură cu semnăturile de susţinere a moţiunii. Acesta afirmă că ”până la momentul depunerii prezentului punct de vedere, nici un deputat sau senator nu şi-a contestat semnătura prezentată în sprijinul moţiunii de cenzură depuse şi, respectiv, nici nu şi-a retras semnătura, deşi aceştia au avut oportunitatea de a anunţa plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului cu ocazia şedinţei în cadrul căreia a fost citită moţiunea de cenzură ce face obiectul prezentei cauze”.

Orban subliniază că iniţiatorii moţiunii de cenzură au depus şi în formă originală semnăturile comunicate anterior prin mijloace electronice.

06:07 • Justitie

Legea privind executorii judecătoreşti, la CCR. Ce l-a nemulțumit pe Iohannis

Documentul transmis de Ludovic Orban Curţii Constituţionale poate fi consultat AICI.

”În susţinerea sesizării, autorul invocă raţiuni proprii şi interpretări in extenso ale unor prevederi constituţionale, (…) iar aceste interpretări personale în drept sunt lipsite de fundament juridic”, consideră Orban.

Acesta adaugă: ”solicitarea autorului sesizării de a verifica îndeplinirea condiţiilor de constituţionalitate extrinsecă asociate instituţiei juridice a moţiunii de cenzură, act eminamente politic al deputaţilor şi senatorilor, nu se circumscrie în sfera conflictului juridic de natură constituţională”

În opinia sa, comunicarea către Guvern a moţiunii de cenzură de către preşedintele Camerei Deputaţilor a avut loc în acord cu prevederile regulamentare incidente.

”În sesizare se observă că doar sunt prezumate, ipotetic, „abuzuri din partea Parlamentului” şi consideraţii asociate de natură teoretică, argumentaţii care în opinia noastră nu pot demonstra în mod neunivoc existenţa unui conflict instituţional. În acest context, apreciem că nu poate fi reţinută în sarcina preşedintelui Camerei Deputaţilor nicio poziţionare expresă sau implicită care să determine tergiversarea ori blocarea dezbaterii moţiunii de cenzură”, afirmă Ludovic Orban.

În concluzie, Orban afirmă că: ”nu poate fi reţinut ca fiind neconstituţional şi neloial comportamentul Parlamentului, prin preşedintele Camerei Deputaţilor, din perspectiva modalităţii de comunicare către Guvern a moţiunii de cenzură”.

Azi expiră termenul pentru depunerea punctelor de vedere la CCR

Guvernul a solicitat miercurea trecută Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură USR PLUS – AUR, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului.

În documentul semnat de premier, Ludovic Orban este acuzat că a încălcat prevederile constituţionale pentru că nu a comunicat Guvernului moţiunea în ziua în care a fost depusă şi pentru că ulterior a comunicat o moţiune ”iniţiată şi depusă cu nerespectarea condiţiilor constituţionale privind numărul minim de semnături valide”.

Surse din cadrul CCR au declarant că sesizarea ar putea fi discutată abia după Congresul PNL din 25 septembrie.

Până în 15 septembrie părţile aveau termen să prezinte punctele de vedere. Şi preşedintele Senatului a prezentat, miercuri, punctul de vedere al instituţiei în legătură cu sesizarea Guvernului privind moţiunea de cenzură. ”E un conflict politic mai degrabă, care, de la nivelul Guvernului, se doreşte a se transforma într-un conflict juridic de natură constituţională”, a declarat Anca Dragu.