Ordinul comun al miniştrilor Educaţiei şi Sănătăţii prin care se aprobă, începând de luni, permiterea prezenţei fizice la activităţile didactice în unităţile de învăţământ preuniversitar din localităţile în care rata de incidenţă este sub 3/1000, independent de procentul de vaccinare a personalului din unitatea de învăţământ, a fost publicat în Monitorul Oficial.
Potrivit modificărilor incluse în Ordinul ministrului Educaţiei şi al ministrului Sănătăţii, interimar, nr. 5.338/2.015/2021, consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ preuniversitar emit decizia privind reluarea cursurilor cu prezenţă fizică prin raportare la rata de incidenţă, publicată pe site-ul Ministerului Educaţiei, cu informarea inspectoratelor şcolare judeţene/ISMB. Modificările aprobate reglementează şi diverse situaţii privind testarea elevilor în şcoli.
În primul rând se stabileşte că în situaţia în care în urma testării cu test rapid antigen non-invaziv efectuat din proba de salivă, conform Instrucţiunii Ministerului Sănătăţii nr. CAZ/4216/19.11.2021, rezultatul este pozitiv, se aplică dispoziţiile protocolului privind managementul cazului cu rezultat pozitiv la testul rapid antigen non-invaziv efectuat din proba de salivă. Totodată, se prevede că preşcolarul/elevul cu rezultat pozitiv la testul rapid antigen non-invaziv efectuat din proba de salivă continuă activitatea didactică în regim online şi poate relua cursurile cu prezenţă fizică după prezentarea rezultatului certificat negativ al unui test antigen rapid sau RT-PCR, efectuat în ultimele 24 de ore.
De asemenea, preşcolarul/elevul care nu prezintă rezultatul certificat negativ al unui test antigen rapid sau RT-PCR, efectuat în ultimele 24 de ore, reia cursurile cu prezenţă fizică după 14 zile de la data rezultatului pozitiv obţinut la testul rapid antigen non-invaziv efectuat din proba de salivă.
Este necesar şi acordul părintelui/reprezentantului legal al preşcolarului/elevului minor
Conform Ordinului comun publicat în MO, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ decide dacă testarea cu teste rapide antigen non-invazive efectuate din proba de salivă se efectuează în unitatea de învăţământ sau la domiciliu, sub supravegherea părintelui/reprezentantului legal. Pentru o astfel de procedură este necesar şi acordul părintelui/reprezentantului legal al preşcolarului/elevului minor, acord exprimat conform formularului elaborat de Ministerul Sănătăţii.
O altă modificare prevede că în situaţia efectuării testării cu teste rapide antigen non-invazive efectuate din proba de salivă la domiciliu, sub supravegherea părintelui/reprezentantului legal, rezultatul testării se comunică de îndată, în scris sau electronic, unităţii de învăţământ, respectiv persoanei responsabile desemnate. La Anexa la Ordinul comun se prevede că persoanele responsabile din cadrul unităţii de învăţământ se vor informa corespunzător în ceea ce priveşte procedura aplicabilă colectării testelor cu rezultat pozitiv, acestea fiind considerate deşeuri medicale cu potenţial infecţios. În situaţia colectării testelor cu rezultat pozitiv la nivelul unităţilor de învăţământ, acestea se vor arunca în coşuri de gunoi prevăzute cu capac şi pedală prevăzute cu sac de gunoi, şi vor fi colectate şi eliminate pe un circuit separat.
Tot acolo se spune că unitatea de învăţământ raportează DSP/DSPMB cazurile cu rezultat pozitiv la testul rapid antigen non-invaziv efectuat din proba de salivă în vederea asigurării testării lor prin test certificat antigen rapid sau RT-PCR, precum şi faptul că unitatea de învăţământ păstrează evidenţa preşcolarilor/elevilor testaţi pozitiv la testul rapid antigen non-invaziv efectuat din proba de salivă.
„Statele membre ale Consiliului Europei trebuie să acorde prioritate drepturilor copiilor în fiecare zi. Copiii au nevoie de voință politică puternică și de angajament acum și în fiecare zi.
„Pe măsură ce Europa trece la cea de-a doua iarnă pandemică, guvernele se confruntă din nou cu provocări importante. Cu toate acestea, ei nu trebuie să piardă din vedere criza profundă și continuă a drepturilor copiilor în Europa. Chiar înainte de a lovi pandemia, copiii aveau un risc mai mare de sărăcie și excluziune socială decât adulții în vârstă de muncă și persoanele în vârstă, în special atunci când locuiesc în gospodării monoparentale. A existat deja o decalaj digitală puternică care limitează accesul la cunoștințe și oportunități pentru copiii din medii socioeconomice defavorizate și provoacă inegalități profunde în societățile de pe întreg continentul. Dacă sunt lăsate nesupravegheate, aceste inegalități vor crește și se vor perpetua de la o generație la alta.”
„COVID-19 a exacerbat sărăcia copiilor și excluziunea socială, deoarece familiile s-au confruntat cu un nou val de șomaj și nesiguranță a veniturilor. Accesul la servicii vitale de sănătate și asistență socială a fost afectat de măsurile de urgență, iar băncile alimentare din Europa au raportat o creștere bruscă a cererii. Întreruperile educației cauzate de închiderea școlilor au avut efecte negative disproporționat asupra copiilor din familii dezavantajate și vor necesita eforturi susținute de-a lungul multor ani pentru a fi inversate.”
„Pe măsură ce sprijinul de urgență legat de pandemie este în scădere și guvernele se concentrează pe redresarea economică, cel mai rău ar putea avea să vină pentru cei mai slabi membri ai societăților noastre: copiii noștri. Guvernele trebuie să se asigure că bunăstarea lor și accesul egal la drepturi sunt prioritare pe tot parcursul pandemiei și pe toată perioada de recuperare.”