Pachetul de austeritate care sperie (sud-) Estul Europei: 23 de măsuri dure, inclusiv creșteri de taxe și înghețarea pensiilor

Guvernul României se pregătește să adopte un pachet amplu de măsuri de austeritate, cuprins într-o Ordonanță de Urgență (OUG) aflată în stadiu de draft. Documentul include 23 de măsuri cu impact major asupra populației și mediului economic, fiind discutat miercuri într-o ședință a coaliției de guvernare.

Majorarea TVA ar putea aduce venituri suplimentare de peste 22 miliarde lei în 2026

Prima măsură de austeritate vizează creșterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%. Cotele reduse de TVA vor fi, de asemenea, majorate. TVA-ul pentru alimente, medicamente, apă, îngrășăminte și pesticide va urca de la 9% la 11%, iar pentru cărți, energie termică, lemne de foc, cultură și publicații, de la 5% la 11%. În plus, anumite servicii – precum cele hoteliere, de catering sau livrarea locuințelor sociale – vor trece direct la cota standard de 21%.

Creșterea TVA standard de la 19% la 21%, care ar putea genera venituri de 3,63 miliarde de lei anul viitor, reprezentând aproximativ 0,24% din PIB, iar în 2026 contribuția estimată ar fi de 11,7 miliarde de lei (0,57% din PIB).
Totodată, pentru alimente, medicamente, apă, pesticide și alte produse care beneficiază în prezent de o cotă redusă de 9%, trecerea la un TVA de 11% ar aduce un plus la buget de 801,4 milioane de lei în 2025 (0,05% din PIB) și 2,6 miliarde de lei în 2026 (0,13% din PIB).

O altă modificare vizată este aplicarea unei cote de 11% în loc de 5% pentru categorii precum cărțile, evenimentele culturale, energia și lemnele de foc, ceea ce ar putea duce la încasări suplimentare de 139 milioane de lei anul viitor (0,01% din PIB) și 450,54 milioane de lei în 2026 (0,02% din PIB).

Creșterea TVA în HORECA: consecințele măsurilor de austeritate

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) a realizat un studiu comparativ privind impactul creșterii TVA în sectorul ospitalității în diverse state europene, pentru a evalua posibilele consecințe ale unor măsuri similare în România.
Conform raportului intitulat Fiscalitatea în ospitalitate 2025, experiența Greciei din 2011 este una relevantă. Atunci, autoritățile au decis majorarea TVA-ului aplicat în ospitalitate de la 13% la 23%. Această măsură a condus la o creștere medie a prețurilor finale cu 4,7%, o explozie a evaziunii fiscale estimată la 38%, scăderea volumului vânzărilor și trecerea unui număr tot mai mare de afaceri mici la tranzacții exclusiv în numerar.

11:45 • ACTUALITATE

Instituții sărace, dar cu pretenții: achiziții de milioane în plină austeritate

11:58, 20.06.2025 • ACTUALITATE

91 de măsuri pentru deficitul bugetar. Ce se schimbă în taxe, salarii și prețuri

Un alt exemplu citat este Spania, unde în 2012 o creștere modestă a TVA-ului în domeniul ospitalității – cu doar două puncte procentuale – a avut consecințe semnificative. În primele patru luni de la aplicarea măsurii, volumul vânzărilor a scăzut cu 6,2%, iar numărul angajaților din sector a înregistrat un recul de aproximativ 55.000 de persoane, adică o reducere de 3,3%. Totodată, activitatea nedeclarată a cunoscut o creștere de 12%.

Sectorul HORECA va mai fi afectat și de limitările pentru voucherele de vacanță. Astfel, voucherele de vacanță vor fi acordate doar angajaților din sectorul public cu salarii brute sub 6.000 de lei și vor putea fi folosite exclusiv în extrasezon (în afara lunilor iunie–august).

Accize mai mari pentru combustibili, alcool și tutun

Accizele aplicate produselor accizabile – inclusiv carburanți, alcool, tutun și băuturi cu zahăr – vor fi majorate. Modificarea va avea efect imediat în prețurile de la pompă și în magazine.

Creşterea accizelor: (carburanţi, alcool, tutun, zahăr etc.) – aduce 1,54 miliarde lei (0,08% din PIB) în 2024 şi 5 miliarde de lei (0,25% din PIB) în 2026.

Plată pentru utilizarea efectivă a infrastructurii

În sectorul transporturilor se va introduce sistemul electronic TollRo, care înlocuiește actuala rovinietă pentru camioanele de peste 3,5 tone. Spre deosebire de actualul sistem, taxarea prin sistemul electronic TollRo se face în mod automat, cu ajutorul unor echipamente de bord (OBU – On-Board Unit) și a camerelor de supraveghere montate pe drumuri. Plată se va face pentru utilizarea efectivă a infrastructurii de transport, în condițiile în care sistemul identifică numărul de kilometri parcurși, ruta, clasa de emisii și tipul vehiculului. Conform planurilor PNRR, TollRo va fi implementat complet până în 2026.

Potrivit simulărilor prezentate de autorități, impactul financiar asupra transportatorilor va fi considerabil: costul anual al taxei pentru un camion care circulă 100.000 km/an pe autostradă ar putea crește de la 1.210 euro la peste 7.000 euro – o majorare de peste 500%, arată compania de transport Eltra Logis.

Implementarea sistemului TollRO este estimată să genereze o creștere a costurilor de transport cuprinsă între 5 și 10%, cu potențial impact asupra întregului lanț de aprovizionare și, implicit, asupra prețurilor finale pentru consumatori.

În paralel, taxa anuală pentru rovinietă (vigneta auto) va fi majorată de la 28 de euro la 50 de euro pentru autoturisme.

CASS la pensii peste 3.000 lei și înghețarea veniturilor sociale în perioada de austeritate

Un alt punct sensibil din proiect îl reprezintă impunerea contribuției de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei lunar. Noua regulă se va aplica doar sumei care depășește acest prag și intră în vigoare din august 2025.
Totodată, Guvernul propune înghețarea tuturor pensiilor, salariilor din sectorul public și a prestațiilor sociale. Aceasta înseamnă că nicio creștere a acestor venituri nu va fi aplicată în 2026, indiferent de inflație sau alte variabile macroeconomice.

Impozite suplimentare pentru bănci, jocuri de noroc și dividende

Codul Fiscal va fi modificat pentru a majora cota de impozit suplimentar în sectorul bancar de la 2% la 4%.

Industria jocurilor de noroc va fi afectată de o creștere a taxelor de autorizare pentru jocurile online (de la 21% la 25%), pentru slot machines și VLT-uri operate de Loteria Națională.
O altă modificare importantă privește impozitul pe dividende, care va fi majorat de la 10% la 16%, aplicabil tuturor beneficiarilor, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice, rezidente sau nerezidente.

Educație și sănătate: normă didactică mai mare, co-asigurare medicală plătită

În domeniul educației, se va mări norma didactică cu 10% începând din anul școlar 2025-2026, vor fi revizuite criteriile de acordare a burselor și va crește numărul minim de elevi per clasă.
La nivelul sistemului medical, se va introduce plata CASS și pentru co-asigurați. În plus, concediile medicale vor fi compensate diferențiat: 55% pentru primele 7 zile, 65% pentru 8–14 zile și 75% pentru perioade mai lungi de 15 zile.

Administrația și companiile de stat, sub „asaltul” măsurilor de austeritate

Proiectul include măsuri de reformă pentru autoritățile publice locale: reducerea normativelor de personal, revizuirea formulelor de echilibrare bugetară și introducerea de condiționalități de performanță.

Ministerele, instituțiile subordonate și structurile deconcentrate vor fi reorganizate. Se va urmări consolidarea entităților cu atribuții similare și reducerea numărului de organisme descentralizate, printr-o regionalizare a administrației.
Companiile de stat vor trebui să reducă subvențiile, să restructureze activitățile neprofitabile și să îmbunătățească guvernanța corporativă. Se urmărește, de asemenea, maximizarea profiturilor și a dividendelor virate la bugetul de stat.

De asemenea, vor fi revizuite prioritățile în materie de investiții publice: se va încuraja cofinanțarea locală, iar o parte din împrumuturile PNRR vor fi transferate în zona de granturi. Proiectele vor fi selectate pe baza unor criterii mai stricte de eficiență economică.

Reforma sistemului public: reduceri de sporuri și personal

Reducerea cheltuielilor publice include măsuri precum diminuarea sporului pentru condiții periculoase (de la 1.500 lei la 300 lei) și scăderea procentului acordat pentru fonduri europene (de la 50% la 35%). Alte stimulente vor fi plafonate la maximum 30% din salariul de bază.
Instituțiile publice autofinanțate vor trece printr-un proces de reorganizare, cu externalizarea unor funcții de suport, reducerea personalului TESA și blocarea creșterilor salariale în structurile unde nivelul de plată este considerat nejustificat.

Reformă fiscală pe proprietate și mediu

Impozitarea proprietăților persoanelor fizice va fi recalculată, începând cu anul 2026, pe baza valorii de piață. Guvernul estimează o dublare a veniturilor din această sursă. Prin urmare, este de așteptat, în medie, o dublare a impozitelor plătite în prezent pe proprietate.
În domeniul fiscalității verzi, România va implementa măsuri prevăzute în PNRR, inclusiv introducerea de noi forme de taxare pentru transport și revizuirea sistemului de redevențe, indexate în funcție de inflație.