Paradoxul României: stă pe un munte de bani europeni, dar bugetul e aproape gol

România traversează o perioadă marcată de un paradox economic: în timp ce bugetul național este presat de un deficit ridicat și resurse interne limitate, țara dispune de fonduri europene nerambursabile uriașe, care pot fi folosite pentru dezvoltarea infrastructurii, educației și sănătății.

„Suntem într-un moment în care vorbim despre ambiția României de a-și găsi locul firesc în Europa prin forța propriului capital (…) România este într-o situație absolut paradoxală. A avut un deficit bugetar de 9,3% și încearcă să termine anul acesta cu 8,4%, cumva cu resurse sau cu spațiu fiscal aproape inexistent. În același timp, stă pe un munte de bani europeni”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, în cadrul unei conferințe organizată de CursDeGuvernare.

Fondurile europene: un potențial nevalorificat

Ministrul MIPE a explicat că în portofoliul său se află 55 de miliarde de euro disponibili pentru investiții, din care 31 de miliarde euro nerambursabili. Din această sumă, aproximativ 5,5 miliarde au fost cheltuite până acum, iar restul de aproape 25,5 miliarde rămâne să fie absorbit în următorii ani.

„Pe baza unor calcule matematice elementare, undeva spre 15 miliarde de euro ar trebui să fie absorbiți până la sfârșitul anului viitor. Acest lucru ar însemna cam de două ori capacitatea maximă pe care a avut-o România vreodată de absorbție”, a precizat Pîslaru, făcând referire la recordul de 8,6 miliarde euro absorbiți în 2023.

09:03, 30.09.2025 • ACTUALITATE

Ce se mai întâmplă cu microbuzele școlare supraevaluate: verificări MIPE și controale în 40 de județe

10:01, 18.09.2025 • ACTUALITATE

Investiții PNRR sub semnul pericolului: cele 4 riscuri care amenință proiectele-cheie

Această situație evidențiază o provocare administrativă majoră: gestionarea eficientă a unui volum mare de proiecte și plăți. Potrivit ministrului, există peste 20.000 de proiecte și aproximativ 65.000 de plăți, multe dintre ele procesate „bulk”, fără o evidență clară per proiect.

„Nu exista nicio evidență per proiect, ce plăți s-au făcut. Exista evidență generică de plăți, plecând de la acest exercițiu elementar de a reconcilia ce sumă am pentru investiții cu ce proiecte sunt și cu ce plăți au fost făcute, ca să putem avea o evidență cu privire la progresul valoric și, evident, progresul fizic”, a explicat Pîslaru.

Impactul potențial asupra economiei și societății

Fondurile europene nerambursabile pot avea un impact semnificativ asupra vieții cetățenilor și asupra economiei, dacă sunt folosite eficient:

• Infrastructură: construcția de autostrăzi și modernizarea drumurilor, reducerea timpilor de transport și creșterea siguranței rutiere.
• Sănătate: dezvoltarea și modernizarea spitalelor, dotarea cu echipamente medicale performante.
• Educație: reabilitarea școlilor și liceelor, înființarea de laboratoare și facilități moderne pentru elevi.
• Mediul de afaceri: sprijin pentru IMM-uri, facilitarea dezvoltării afacerilor și crearea de locuri de muncă.

Ministrul Pîslaru subliniază însă că succesul depinde de profesionalizarea administrației publice: „Pentru a putea discuta despre capitalul autohton al României și internațional al afacerilor, avem nevoie să profesionalizăm administrația publică. În primul rând, nu ai cum să discuți de o viziune în condițiile în care, în acest moment, mediul de afaceri crește mai degrabă în pofida statului, nu cu sprijinul statului.”

Provocări și riscuri

Pe lângă deficitul bugetar ridicat, România se confruntă cu mai multe provocări legate de gestionarea fondurilor europene:

1. Capacitatea de absorbție trebuie dublată față de recordurile anterioare.
2. Lipsa de profesionalizare și transparență în administrația publică poate întârzia sau bloca proiectele.
3. Supracontractarea istorică poate crea dezechilibre dacă nu este gestionată cu discipline financiară strictă.

Aceste aspecte fac ca implementarea eficientă a fondurilor europene să fie o miză strategică majoră pentru dezvoltarea României în următorii ani.