Parafa vândută, banii încasați. Mecanismul prin care fondurile publice sunt drenate spre clinicile private

Un mecanism de corupție tolerat și repetat iese la iveală în sistemul medical românesc: zeci de medici își „vând” parafa către clinici private, permițând acestora să deconteze bani de la stat pentru servicii medicale care, în realitate, nu sunt prestate de specialiștii declarați. O investigație realizată de G4Media, citată de Mediafax, documentează un tipar extins, bazat pe contracte fictive, suprapuneri imposibile de program și controale formale.

Medici prezenți în acte, absenți în realitate

Investigația G4Media arată că numeroși medici radiologi figurează simultan în programul unui spital public și în cel al unor clinici private aflate la zeci sau chiar sute de kilometri distanță. În documente, programul este perfect aliniat: la ora 14:00 se încheie activitatea în spitalul de stat, iar la aceeași oră începe programul la clinica privată.

În realitate, deplasarea fizică este imposibilă. Cu toate acestea, clinicile private obțin contracte cu Casele Județene de Asigurări de Sănătate și încasează bani publici, folosind parafa medicului care nu este prezent.

Zeci de parafe „închiriate” pentru decontări

Conform investigației, zeci de medici radiologi și-au pus parafa la dispoziția clinicilor private, fără a presta efectiv activitate medicală. Clinicile respective au putut astfel să încheie contracte cu CJAS și să deconteze servicii de imagistică.

G4Media arată că interpretările imagistice sunt realizate, în unele cazuri, de personal cu calificări inferioare, în timp ce medicul radiolog figurează doar scriptic. Informațiile au fost confirmate pe baza răspunsurilor oficiale primite de la mai multe CJAS-uri și spitale publice.

Controale rare, sancțiuni simbolice

În unele situații, fenomenul a fost descoperit în urma unor controale inopinate. Reprezentanții Casei de Asigurări nu au găsit medicul declarat în program, iar sancțiunea aplicată clinicii a fost de doar 5% din suma decontabilă de la bugetul de stat.

Contactat de jurnaliști, medicul absent a susținut că se afla în concediu. În majoritatea cazurilor, reacția autorităților a fost fie refuzul dialogului, fie minimalizarea situației.

Surse citate de G4Media explică modul în care legislația actuală permite perpetuarea acestui fenomen. Contractele dintre clinicile private și CJAS impun existența unui medic radiolog pe durata programului declarat, de minimum șase ore pe zi.

„Conform legii, clinicile de imagistică care au contract cu Casele de Asigurări îl pot avea DOAR dacă au un medic radiolog cu contract PFA, SRL (al medicului) sau contract de muncă. Dacă nu au un astfel de contract, nu pot furniza servicii decontate de Casă. Prin contractul pe care furnizorul îl are cu CJAS, furnizorul (clinica) se obligă ca medicul să fie prezent în clinică în programul declarat la CJAS. Cam toți își pun cel puțin 6 ore pe zi. Cu cât ai mai mulți medici, cu atât ai un program mai lung și o decontare a serviciilor mai substanțială. Din cauza faptului că nu sunt radiologi destui sau sunt puțini în anumite zone geografice, medicii radiologi de la stat au ajuns sa își «vândă» parafa!”, a declarat o sursă pentru publicația citată.

Aceeași sursă a subliniat imposibilitatea fizică a respectării programelor declarate:

„Ceea ce este incredibil este că nimeni nu se întreabă cum poate un radiolog care lucrează până la ora 14:00 în spitalul județean din Cluj, Timișoara, Arad, București etc să fie în program cu CJAS de la ora 14:00 în Vaslui, Piatra-Neamț, Turnu-Severin etc care e la sute de kilometri distanță”.

Exemple concrete de „teleportare” medicală

Investigația prezintă mai multe cazuri documentate, în care programele declarate se suprapun imposibil:

• medic din Cluj-Napoca, cu program 8:00–14:00 la spitalul public, urmat de 14:00–20:00 la o clinică din Alba Iulia, la aproape 100 km distanță;
• medic din Negrești Oaș, prezent în acte la Baia Mare, fără ca CJAS să ofere date oficiale;
• medic din Suceava cu program modificat prin acte adiționale după solicitările jurnaliștilor;
• medic din Cluj-Napoca aflat în ture de 12 ore, dar declarat zilnic la o clinică privată din alt județ.

Contractele cu CJAS prevăd explicit obligația clinicilor de a demonstra prezența medicului radiolog pe toată durata programului declarat. Fără această condiție, unitatea privată nu ar trebui să poată deconta servicii din fonduri publice.

Cu toate acestea, verificările sunt rare, iar măsurile aplicate sunt limitate. CNAS a transmis că se va dispune recuperarea sumelor decontate în perioadele de absență, fără a oferi detalii suplimentare.

Reacții opace ale instituțiilor

CNAS a refuzat să comenteze public investigația, iar Ministerul Sănătății nu a răspuns solicitărilor G4Media. Unele CJAS-uri au refuzat să furnizeze date despre medici, programe sau localitățile unde aceștia activează.

Surse din sistem susțin existența unei protecții politice, care explică lipsa de reacție fermă a autorităților.

În trecut, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a atras atenția asupra acestui fenomen, subliniind obligația respectării programului din sistemul public și anomaliile legislative existente.

„Există o anomalie legislativă prin care medicul, chiar dacă este angajat în sistemul public, își face contractul cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate în mediul privat. Această anomalie a dus la acest fenomen. Deși am computer tomograf, deși am RMN, deși am echipamente de ultimă generație în care investim fonduri europene importante și buget de stat important, pacienții nu beneficiază de ele și sunt trimiși la spitalul sau la cabinetul privat pentru că medicul are contractul cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate cu zona privată, nu cu zona publică, deși el este angajat al spitalului public.”