Parlamentul dezbate astăzi moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan

Astăzi, de la ora 15, va fi dezbătută și votată în Parlament moțiunea de cenzură depusă de AUR împotriva Cabinetului Ilie Bolojan.

Documentul, semnat și de parlamentari din S.O.S. România, POT și de neafiliați, poartă titlul „Au ruinat țara și acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit”.

Moțiunea de cenzură a fost iniţiată de AUR

Demersul opoziției vine după ce Guvernul și-a asumat răspunderea pe un pachet de măsuri fiscale care prevede, între altele, majorarea TVA la două cote, de 11 și 21 %, creșterea accizelor pentru alcool, carburanți și tutun, precum și introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru pensionarii cu pensii peste 3.000 de lei, potrivit Agerpres.

Semnatarii moțiunii susțin că „Executivul a uzurpat puterea legitimă și a batjocorit voința de reprezentare a poporului român” și că, prin măsurile adoptate, „guvernanții tocmai ne-au servit un nou pachet de creșteri fiscale. Totul pentru un singur scop sacru, să-și păstreze neatins dezmățul cheltuielilor pe care ei înșiși le fac cu banii noștri”.

10:01, 12.07.2025 • POLITICĂ

Anastasiu recunoaște caracterul dur al reformelor: „Guvernul nu le-a luat cu plăcere, dar erau esențiale”

14:46, 11.07.2025 • POLITICĂ

Bolojan o primeşte pe Şoşoacă la Guvern

Principalele critici aduse Guvernului în moțiunea de cenzură:

• Partidele coaliției (PNL, PSD, UDMR, USR) sunt considerate singurele vinovate pentru criza bugetară. „Este profund imoral să pretinzi că repari o ticăloșie cu aceiași oameni care au comis-o”, arată textul moțiunii.
• Noile taxe, inclusiv creșterea TVA și a impozitelor, vor declanșa o recesiune și o scăderea a nivelului de trai prin majorarea prețurilor de consum cu peste 10%.
• Taxele mai mari pe consum, precum TVA-ul de 21% și accizele la carburanți, alcool și tutun vor duce la creșterea inflației, afectând bunuri esențiale precum alimentele, medicamentele și locuințele.
• Măsurile de austeritate vizează antreprenorii, salariații și pensionarii, în timp ce „marile corporații multinaționale sunt scutite de orice creștere a fiscalității”, iar risipa guvernamentală rămâne neatinsă.
• Reducerile din Educație, salariile înghețate și eliminarea burselor de merit și reziliență, sunt văzute ca un „atentat la calitatea educației”.
• Pachetul fiscal a fost introdus „fără minimă transparență, consultare reală sau urmă de rușine”, încălcând termenul legal de șase luni pentru modificări la Codul fiscal.
• Refuzul guvernului de a-și asuma triplarea datoriei publice (de la 315 miliarde lei în 2018 la peste 1.000 miliarde lei în 2025) și realizarea „celui mai mare deficit bugetar, deficit de cont curent, inflație și dobânzi la obligațiuni pe termen lung din UE”.

Calendarul măsurilor fiscale anunțate de Guvernul Bolojan

Premierul Ilie Bolojan a prezentat săptămâna trecută un pachet amplu de măsuri fiscale și administrative, structurat etapizat, cu scopul de a reduce deficitul bugetar estimat la 9,3% din PIB. Șeful Guvernului a avertizat că România cheltuie cu 32% mai mult decât încasează, iar dacă nu sunt luate măsuri urgente, riscul intrării în incapacitate de plată devine real.

Primele măsuri vor intra în vigoare la 1 august. TVA-ul standard va crește de la 19% la 21%, iar cota redusă aplicată produselor de bază, precum alimentele, medicamentele, apa, energia termică și lemnele de foc, va urca la 11%. Pentru sectorul Horeca, TVA-ul se va majora inițial tot la 11%, însă Guvernul va reevalua situația în luna octombrie și ia în calcul o eventuală trecere la cota standard de 21%.

Tot din august se vor majora accizele la carburanți, alcool și tutun. Pentru a diminua impactul în sectorul de transport, Guvernul pregătește o schemă de compensare parțială. În plus, pensionarii care încasează pensii peste 3.000 de lei vor plăti contribuția la sănătate, dar doar pentru partea care depășește acest prag. Bolojan a argumentat că „în prezent sunt doar 6 milioane de contributori și 16 milioane de beneficiari, un dezechilibru nesustenabil”.

Guvernul introduce și o taxă suplimentară pe profiturile băncilor, precum și o suprataxă de 30% pentru câștigurile din jocurile de noroc. Măsurile au ca scop creșterea rapidă a veniturilor bugetare.

Ce vizează al doilea pachet de măsuri

Până la sfârșitul lunii iulie, Executivul va adopta reforme în domeniul pensiilor speciale, în linie cu angajamentele din Planul Național de Redresare și Reziliență. Sunt vizate și instituțiile autofinanțate precum ASF, ANCOM sau ANRE, care vor fi reorganizate. Sporurile bugetarilor, în special cele din ministere, vor fi reevaluate, în contextul în care în unele cazuri acestea dublează salariul de bază. Guvernul mai are în plan actualizarea redevențelor și o evaluare a activelor deținute de stat, în vederea valorificării acestora.

Începând cu 1 ianuarie 2026, vor intra în vigoare măsuri structurale suplimentare. Impozitul pe dividende va crește de la 10% la 16%, iar pensiile și salariile din sectorul public vor rămâne plafonate. Se va trece la impozitarea proprietăților pe baza valorii de piață, iar prestațiile sociale și salariile bugetarilor vor fi înghețate. Aparatul de stat urmează să fie reorganizat, prin reducerea numărului de posturi și restructurarea instituțiilor.

Sistemul de educație va fi afectat începând din toamnă. Norma didactică va fi crescută cu două ore pe săptămână, fără majorări salariale. Plata cu ora va fi înjumătățită, iar bursele vor fi acordate exclusiv pe criterii de performanță sau necesitate socială clar justificată.