Patronatele din construcții vorbesc despre un potențial șoc pe piața muncii

Zeci de mii de salariați din construcții riscă să rămână fără loc de muncă în lunile următoare, dacă proiectele finanțate prin planurile publice majore rămân în continuare suspendate sau întârziate.

Risc real de disponibilizări masive

Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) transmite un avertisment fără echivoc: blocajele generate de modificările recente pe Ordonanța 41 și stoparea unor programe mari de investiții precum PNRR și Anghel Saligny creează un risc real de disponibilizări masive, cu consecințe directe asupra economiei, dar și asupra structurii forței de muncă la nivel național.

Vicepreședintele FPSC, Irinel Gheorghe, atrage atenția că sectorul construcțiilor funcționează ca un nucleu economic care “pune în mișcare” încă cinci-șase ramuri industriale cu tot lanțul lor operațional. De aceea, însăși ideea de a opri brusc fluxul de investiții finanțate din fonduri europene și bugetul de stat poate antrena efecte în lanț. În simulările interne ale federației, rezultatul cel mai probabil — dacă oprirea proiectelor se prelungește — este că în jur de 50.000 de lucrători ar putea ajunge pe listele de disponibilizări.

Oficialii patronatului atrag atenția și asupra unui risc cu impact social: acești muncitori nu vor rămâne în jurul sistemului de protecție socială din România, ci vor pleca în alte țări, având deja experiența migrației economice. De fapt, patronatele califică posibilitatea reactivării unui exod masiv de forță de muncă drept “drama reală” a acestui blocaj.

11:51, 27.10.2025 • Advertoriale

Top 7 greșeli de evitat la alegerea unei case modulare pentru curte sau teren de vacanță

15:08, 24.10.2025 • TEHNOLOGIE

Miliardarul Alexandr Wang detaliază noua strategie AI a Meta, după ce sute de oameni au fost concediaţi

Patronate: deficitul de ieri riscă să devină surplusul de mâine

Cristian Erbașu, președintele FPSC, confirmă că până de curând, companiile din construcții abia făceau față deficitului de personal — atât local, cât și străin — iar astăzi se poate ajunge exact la polul opus. În prezent, aproximativ 60-70.000 de angajați sunt activi pe zona de construcții, iar câteva zeci de mii dintre aceștia sunt muncitori străini, veniți în România pentru proiecte care erau deja planificate, semnate sau în execuție. În paralel — companiile din distribuție, producătorii de materiale și furnizorii de servicii industriale complementare au calibrat și ei personalul în funcție de estimările de investiții de anul trecut.

Dacă investițiile publice estimate la 20-25 miliarde euro sunt reduse spre niveluri de 12-15 miliarde, deficitul devine surplus într-un timp extrem de scurt — explică Erbașu. În anumite companii, acolo unde structura echipelor depinde de fluxul de proiecte active, reacția poate apărea în câteva săptămâni.

Neclaritățile legislative pot accelera migrația forței de muncă

Patronatele amintesc că modificările aduse legislației prin Ordonanța 41 reprezintă punctul-cheie al blocajului. Unele investiții deja aprobate riscă să treacă prin perioade de suspendare, re-evaluări sau reîncadrări, iar incertitudinea este exact factorul care poate produce efectul de domino în piață.

În scenariile în care lipsa lucrărilor devine realitate la scară națională, patronatele anticipează decizii de securizare a forței de muncă în funcție de originea salariaților. Există posibilitatea ca unii antreprenori să aleagă păstrarea muncitorilor străini și disponibilizarea unor angajați români, din motive strict economice și de predictibilitate operațională. Muncitorii străini sunt în general dispuși la ore suplimentare și la program de weekend, în timp ce volatilitatea disponibilității angajaților locali este, conform mediului de afaceri, mai ridicată.

Construcțiile — factor de multiplicare economică: risc sistemic în caz de oprire

Contextul arată o vulnerabilitate structurală. Dacă fondurile europene și naționale pentru infrastructură sunt puse pe pauză, măsura nu lovește punctual doar în câteva firme de profil, ci se propagă în industrii care depind de aceeași verticală: producția de materiale, transport rutier specializat, furnizori de utilaje și echipamente, distribuitori, logistică.

Conferința “Provocări concurențiale în sectorul construcțiilor”, organizată la Sinaia de Consiliul Concurenței și FPSC, s-a concentrat exact pe acest scenariu — și pe posibilele consecințe dacă lipsa proiectelor publice se întinde pe termen mediu, arată Agerpres. Patronatele cer claritate, calendar predictibil și repornirea investițiilor, pentru a putea evita un nou val de migrație profesională care ar putea readuce România în postura de furnizor de forță de muncă către piețele dezvoltate din UE.