Pe urmele lui Eminescu. Unde sunt „Pădurea de Argint” și „Codrii de Aramă” şi cum le poţi vizita

Versuri care, timp de generații, au fost citite ca metaforă capătă formă și culoare în nordul Moldovei. „Pădurea de Argint” și „Codrii de Aramă”, repere celebre din poezia lui Mihai Eminescu, există cu adevărat și pot fi străbătute la pas. De Ziua Culturii Naționale, iubitorii de literatură și natură sunt invitați să descopere aceste locuri în Parcul Natural Vânători Neamț, parte a destinației de ecoturism Ținutul Zimbrului.

„De treci codrii de aramă, de departe vezi albind / Și-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint”, versurile din poemul „Călin (file de poveste)” nu descriu doar un peisaj imaginar, ci o geografie reală, unde imaginile poetice se suprapun peste natură.

Codrii de Aramă, pădurea cu reflexe de toamnă

Codrii de Aramă își datorează numele nuanței calde, arămii, pe care o capătă toamna frunzele gorunilor. Pădurea este amplasată pe dealul Filiorul, iar la poalele acestuia curge pârâul Filioara, printre pajiști, mici mlaștini și pâlcuri de răchitișuri care completează peisajul.

Zona adăpostește goruni și alte specii de stejari care pot ajunge la vârste de până la 135 de ani, dar și o biodiversitate impresionantă, cu peste 300 de specii de plante. Traseul oferă vizitatorilor o experiență naturală autentică, în care liniștea și cromatica pădurii evocă atmosfera descrisă în versurile eminesciene.

Pădurea de Argint, rezervația mestecenilor

La mică distanță de Codrii de Aramă se află Pădurea de Argint, o rezervație forestieră situată în comuna Agapia, pe terasa inferioară a pârâului Topoliței. Este o pădure de mesteceni, unii dintre arbori având peste o sută de ani.

Numele rezervației vine din aspectul argintiu pe care îl capătă copacii în sezonul rece, atunci când scoarța albicioasă contrastează cu peisajul hibernal. Pădurea se întinde pe o suprafață de peste două hectare și completează un traseu natural cu o puternică încărcătură literară și simbolică.

Codrii de Aramă și Pădurea de Argint se află în apropierea Mănăstirea Văratec, locul unde Veronica Micle se retrăgea frecvent. Legătura dintre aceste spații naturale și destinul literar al poetului Mihai Eminescu este întărită de prezența muzeelor și a reperelor culturale din zonă.

Casa memorială Veronica Micle, un reper literar unic

Traseul de vizitare din Ținutul Zimbrului include și Casa memorială Veronica Micle, situată în vechiul centru al orașului Târgu Neamț. Este singura casă memorială dedicată poetei, muza poeziei eminesciene.

Citeşte şi: 160 de ani de la prima poezie publicată de Mihai Eminescu 

Construită inițial în 1834, din lemn și cărămidă, în stil românesc autentic, casa a fost refăcută după planul original și amenajată ca muzeu în anul 1984. Vizitatorii pot descoperi fotocopii, manuscrise, cărți și obiecte personale ale Veronicăi Micle, precum și camere tematice care reconstituie atmosfera epocii și spațiul în care aceasta a scris poezii și corespondența cu Mihai Eminescu.

Un periplu cultural și natural în Ținutul Zimbrului

Parcursul eminescian din destinația de ecoturism Ținutul Zimbrului poate continua spre „bolnița” Mănăstirea Neamț, locul unde poetul a trăit luni întregi ca pacient, un spațiu care adaugă o dimensiune intimă și mai puțin cunoscută biografiei sale.

Destinația ecoturistică Ținutul Zimbrului se suprapune peste Parcul Natural Vânători Neamț, orașul Târgu Neamț și comunele Agapia, Bălțătești, Crăcăoani și Vânători Neamț. Este un teritoriu unde natura, spiritualitatea, cultura și tradițiile coexistă armonios și unde zimbrul poate fi întâlnit în libertate, semilibertate și captivitate în același timp.

Proiectul „Ținutul Zimbrului: conservare, educație și turism în Parcul Natural Vânători Neamț” este finanțat de Fundația OMV Petrom, prin programul „Verde pentru viitor”, și este implementat de Asociația de Ecoturism din România, alături de Administrația Parcului Natural Vânători Neamț, Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice și Asociația Mioritics.