Pensionarii României în cifre: între 3.000 de lei și 700 de lei – cum arată realitatea din spatele mediei naționale

Indiferent cât ai contribuit sau ce meserie ai avut, nicio viață de muncă nu ar trebui să se încheie cu o pensie de 700 de lei. Nu e statistică, e sentință la sărăcie. Condamnare la mizerie absolută. Și, din păcate, pentru sute de mii de români din agricultură, asta e realitatea lună de lună.

Media națională: o fotografie înșelătoare

La finalul lunii iulie 2025, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a numărat 4.693.461 de pensionari în România. Pensia medie? 2.769 lei.
Pe hârtie, pare o sumă decentă. În realitate, această medie ascunde prăpăstii uriașe între domenii și categorii.

Pensiile „standard” – majoritatea

Din total, 3.748.352 de persoane sunt pensionari la limită de vârstă. Dintre aceștia, 2.146.592 sunt femei. Pensia medie în această categorie este 3.096 lei, deci peste media generală.

Valoarea totală a drepturilor de pensie pentru luna iulie s-a ridicat la 12,993 miliarde de lei. Aici intră toate tipurile de pensii și ajutoare, ceea ce arată dimensiunea bugetară a sistemului — o cheltuială fixă, lunară, greu de ajustat fără impact social.

Agricultura – domeniul defavorizat

Un capitol aparte și dureros: 550.738 de pensionari provin din agricultură. Pensia medie aici e de 711 lei pe lună — nici măcar un sfert din media națională.
Această cifră nu surprinde pe cei care cunosc istoria sectorului: ani lucrați fără contribuții complete, perioade în care munca la CAP nu aducea puncte de pensie, lipsa unei economii paralele. Rezultatul? O categorie de pensionari care trăiește la limita sărăciei cronice.

Pensiile speciale și cazurile aparte

Deși datele CNA nu includ explicit pensiile speciale, raportul oferă o imagine a categoriilor „atipice”:

• Pensie anticipată: 3.911 persoane, cu o medie de 3.965 lei.
• Pensie anticipată parțială: 93.846 persoane, cu o medie de 2.785 lei.
• Pensie de invaliditate: 406.764 persoane, cu o medie de 1.119 lei.
  • Din acestea, 45.492 persoane sunt în gradul I de invaliditate, cu o medie de 973 lei.
• Pensie de urmaș: 440.490 persoane, cu o medie de 1.495 lei.
• Ajutor social: 98 de pensionari, cu o medie de 540 lei — nivelul minim absolut al venitului lunar în sistem.

Discrepanțe care spun mai mult decât media

Diferența dintre 3.965 lei (pensie anticipată) și 711 lei (pensie din agricultură) este mai mult decât o cifră: e dovada unei fracturi sociale între generații și profesii.

• În partea de sus a spectrului, oameni cu vechime completă și venituri mari în carieră.
• În partea de jos, categorii care au muncit toată viața, dar fără protecția unui sistem contributiv solid.

Context european

Media de 2.769 lei (aprox. 560 euro) plasează România în zona de jos a clasamentului european, deși în ultimii ani pensiile au crescut semnificativ procentual. În același timp, puterea de cumpărare reală e erodată de inflație, mai ales la alimente și utilități — exact cheltuielile care cântăresc cel mai greu în bugetul unui pensionar.

Cifrele ca oglindă a inegalității

Statisticile CNPP nu sunt doar o listă seacă de sume și beneficiari. Ele arată unde sistemul funcționează și unde a eșuat: între pensiile de peste 3.000 de lei și cele sub 1.000 de lei e o distanță care nu se poate acoperi cu discursuri.

Iar când vorbim despre „pensionarul mediu” din România, trebuie să înțelegem că nu există un singur portret: există realități paralele, unite doar de aceeași pagină din bugetul public