Pensionarii României revin în câmpul muncii. Job disponibil pentru cei trecuți de 65 de ani

România trece printr-unul dintre cele mai rapide procese de îmbătrânire a populației din Uniunea Europeană, însă implicarea socială, profesională și digitală a seniorilor rămâne la un nivel foarte scăzut. Datele arată că doar 4,6% dintre persoanele de peste 65 de ani au participat la activități de voluntariat în ultimul an, iar 6,6% au urmat un curs de formare. În timp ce tot mai mulți vârstnici se confruntă cu izolare și lipsa unor servicii de sprijin, un nou concept prinde contur: „a doua carieră” pentru pensionarii noștri, în care experiența lor profesională devine o resursă valoroasă pentru comunitate.

Participare socială scăzută și decalaj față de media europeană

Potrivit Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă, România se situează mult sub media europeană în ceea ce privește implicarea socială a vârstnicilor. Președintele instituției, Alexandra Dobre, a explicat că lipsa unei rețele coerente de centre comunitare și decalajul digital accentuează izolarea seniorilor.

Ea a subliniat că gradul de implicare al vârstnicilor români în activități culturale sau de voluntariat este de patru ori mai mic decât media Uniunii Europene.

„Gradul de implicare al seniorilor români în activități voluntare sau culturale rămâne redus, mult sub media europeană”, a spus Alexandra Dobre.

11:31, 01.10.2025 • SOCIAL

Sorin Grindeanu, veste mare pentru seniori: Pensionarii cu venituri mici vor primi sprijin financiar înainte de Crăciun

17:59, 19.09.2025 • SOCIAL

Care sunt principalele nemulțumiri ale pensionarilor care vin în audiență la Casele de Pensii

Un studiu realizat în 2023 de Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, împreună cu Eurostat România și Rețeaua AGE Platform Europe, arată că participarea persoanelor de peste 65 de ani este printre cele mai scăzute din Europa. Prin proiecte precum „QRSH – Orașul bunicului meu”, Institutul încearcă să creeze legături între generații și să ofere vârstnicilor o platformă de afirmare prin digitalizarea poveștilor lor de viață.

Lipsa centrelor comunitare în mediul rural

Deși în România funcționează aproape 800 de centre și servicii sociale destinate vârstnicilor, majoritatea sunt amplasate în orașe. Mediul rural, unde trăiesc numeroși pensionari, rămâne deficitar.

Dobre a precizat că densitatea centrelor de zi este de doar 1,86 la 100.000 de persoane vârstnice, ceea ce arată o lipsă de infrastructură socială. Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă încearcă să atragă autoritățile locale în crearea unei rețele de proximitate care să susțină îmbătrânirea activă. Anual, instituția organizează Congresul Național de Îmbătrânire Activă, unde specialiști și autorități discută soluții și politici publice pentru creșterea calității vieții seniorilor.

Finanțare fragmentată și investiții insuficiente

Un alt obstacol important este lipsa unei finanțări unitare pentru proiectele destinate seniorilor. România nu dispune de un buget dedicat exclusiv îmbătrânirii active, iar resursele provin din programe locale și europene.

Alexandra Dobre a explicat că Programul „Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027” are o alocare de aproape 3 miliarde de euro pentru proiecte de incluziune, din care pot fi finanțate și servicii pentru vârstnici.

„România se află mult sub media UE în privința accesului la screening și prevenție. Ne dorim ca seniorii să beneficieze nu doar de tratamente, ci și de programe de recuperare și îngrijire la domiciliu. Prevenția ar trebui să fie prioritatea fiecărui județ”, a afirmat Alexandra Dobre.

Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă desfășoară, de asemenea, campanii de educație pentru sănătate și programe de recuperare medicală la nivel local, alături de profesioniști din domeniul sănătății.

„A doua carieră”, o nouă șansă pentru pensionarii României

Un concept tot mai des promovat este cel al „second career” – o a doua carieră pentru pensionari, prin care experiența profesională acumulată de-a lungul vieții este valorificată în folosul comunității.

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește competențele digitale ale vârstnicilor, iar acest decalaj îi împiedică pe mulți să rămână activi profesional. Pentru a reduce diferențele, Institutul a lansat o campanie națională de formare în domeniul securității cibernetice, destinată pensionarilor.

„Decalajul digital este o realitate dură: România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la competențe digitale. Scopul campaniei este ca fiecare senior să rămână conectat cu familia și să poată accesa servicii publice online fără riscuri”, a spus Alexandra Dobre.

Deși doar 2–3% dintre persoanele de peste 65 de ani mai activează profesional, specialiștii cred că această rată ar putea crește prin programe dedicate.

„Promovăm ideea de second career, adică folosirea experienței profesionale a seniorilor în folosul comunității. Fiecare meserie poate deveni o resursă educativă pentru tineri, iar formarea continuă este esențială pentru menținerea activității și a demnității personale”, a mai explicat Dobre.

Rata de ocupare a persoanelor între 55 și 64 de ani a ajuns la peste 53%, însă România rămâne țara cu cei mai puțini ani de viață sănătoasă după vârsta de 65 de ani – sub patru ani, potrivit datelor Institutului.

„Acesta este cel mai puternic semnal că trebuie să investim mai mult în prevenție, recuperare și servicii de suport”, a concluzionat Alexandra Dobre.