Pericolele pe care românii nu le văd. Rusia ar putea prelua duminică Moldova „fără soldați pe teren” — cum ar funcționa o ocupație hibridă 

Observatorul militar Oleksandr Kovalenko, analist al grupării „Rezistența Informațională”, a explicat pentru Radio NV, că Moscova mizează pe un mix de presiuni politice, proteste orchestrate și sprijin local din regiuni prorusofile — în special Transnistria și Găgăuzia — pentru a destabiliza Chișinăul, înlocuind guvernul legitim fără a avea nevoie de „trupe aeropurtate”.

Moldova ca „zonă tampon” și consecințele pentru vecini

Rețeta sugerată de Kovalenko seamănă cu un manual de război hibrid: amplificare a protestelor prin propaganda controlată, infiltrare a unor grupuri de opoziție bine finanțate și folosirea unor forțe din regiuni separatiste pentru acte de forță punctuală. Potrivit declarațiilor expertului făcute la Radio NV, elemente logistice — precum zboruri ilicite de transport cu avioane Il-76 — ar putea fi folosite pentru a deplasa echipamente sau agitatori politici, fără a transforma operațiunea într-o invazie tradițională.

Kovalenko avertizează că obiectivul rusesc nu ar fi doar controlul teritorial asupra Moldovei, ci transformarea țării într-o zonă tampon între Rusia, România și Ucraina. În scenariul propus, o Moldovă sub influență prorusă ar complica serios securitatea regională, ar putea limita accesul fondurilor europene și ar modifica libertățile de circulație, elemente care afectează imediat viața cetățenilor din Republica Moldova, România și Ucraina.

Analistul face o paralelă cu Belarus, unde controlul politic facilitează utilizarea teritoriului ca spațiu strategic pentru operațiuni militare sau logistice. În context, o frontiera instabilă la Prut ar obliga statele vecine să-și recalibreze planurile de securitate, iar regiunea Odesa ar deveni mai vulnerabilă în cazul unei extinderi a influenței ruse.

09:32, 23.09.2025 • Internațional

Femeie reținută la Chișinău, acuzată că a coordonat propaganda pro-rusă în România

11:22, 22.09.2025 • Internațional

Peste 250 de percheziții în Republica Moldova înainte de alegeri: autoritățile investighează destabilizări coordonate din Rusia (VIDEO)

Ce rol are Transnistria și ce poate face Chișinăul

Transnistria rămâne, în viziunea expertului, piesa centrală a oricărui plan de presiune: prezența forțelor rusești sau a unor formațiuni armate locale, combinate cu acțiuni politice bine coordonate, pot transforma rapid o criză internă într-o schimbare de regim.

Kovalenko subliniază că totul depinde de reacția guvernului de la Chișinău: dacă va exista un apel oficial pentru sprijin extern, mizele se schimbă, iar aliații pot interveni politic sau diplomatic. Fără un astfel de apel, însă, spațiul de manevră al actorilor externi crește.

Alegerile din 28 septembrie: miză strategică

Înaintea scrutinului parlamentar programat pentru 28 septembrie, temerile legate de accesul forțelor prorusE la putere sunt ridicate la nivel înalt: președinta Maia Sandu a avertizat că o victorie a partidelor proruse ar putea transforma Republica Moldova într-o „rampă de lansare” pentru operațiuni împotriva regiunii Odesa și ar aduce multiple restricții pentru cetățeni.

În acest context, scenariile hibrid enunțate de Kovalenko nu sunt doar ipoteze teoretice, ci elemente posibile ale unui tablou de risc geopolitic real.

Ce ar însemna, concret, pentru cetățeni

O primă consecință imediată ar fi atentarea la libertățile civile, limitarea fondurilor europene, restricții de călătorie și o politică internă mai puțin pluralistă toate acestea putând afecta direct economia și standardul de trai din cele trei țări.

Pe termen mediu, transformarea spațiului politic moldovenesc într-un „zonă de restricție” ar avea efecte asupra securității alimentare, a fluxurilor energetice și a securității regionale, crescând tensiunea la granițele cu România și Ucraina.