Piața neagră a petrolului rusesc și iranian este în pericol
Piața petrolului sancționat, odinioară extrem de profitabilă, pare să înregistreze primele semne de slăbiciune. În ultimele luni, milioane de barili de țiței iranian și rus au început să se acumuleze în depozite și în tancuri plutitoare, ceea ce sugerează o schimbare în dinamica comerțului ilicit cu hidrocarburi.
Motivul nu ține doar de presiunile politice sau sancțiunile impuse de Statele Unite și Uniunea Europeană. Factorul principal este mai simplu: cumpărătorii de petrol sancționat au la dispoziție alternative legale, la prețuri atractive. În ultimele 60 de zile, India și Turcia, printre cei mai mari consumatori de țiței sancționat, au început să înlocuiască treptat barilii iliciti cu petrol ne-sancționat. În consecință, surplusul de petrol sancționat se concentrează în piața neagră, departe de principalele repere ale prețului internațional, cum ar fi Brent, West Texas Intermediate sau Dubai, scrie Bloomberg.
Paradoxal, această schimbare a făcut piața principală de petrol mai strânsă, oferind un suport pentru prețuri. Tensiunile din Orientul Mijlociu și riscurile geopolitice au contribuit la o creștere de aproximativ 10% a prețului petrolului în ultimele două luni. La aproximativ 63 de dolari pe baril pentru WTI, costul este suficient de atractiv pentru ca achizițiile ilicite să nu mai fie tentante.
Estimările privind dimensiunea stocului de petrol ilicit variază, însă analiștii cred că acesta depășește 100 de milioane de barili, între depozite terestre și tancuri folosite temporar ca facilități de stocare plutitoare. La prețurile actuale, acest volum ar valoriza cel puțin cinci miliarde de dolari. Doar stocul de petrol rus și iranian în tancuri plutitoare este estimat la 58 de milioane de barili, comparativ cu șase milioane la începutul anului trecut.
India, tradițional al doilea mare cumpărător de petrol sancționat după China, și-a redus semnificativ achizițiile. În ianuarie, importurile zilnice de țiței rusesc au fost de aproximativ 1,3 milioane de barili, cu 35% mai puțin decât la mijlocul anului trecut. În paralel, rafinăriile indiene au acces la petrol ne-sancționat din Orientul Mijlociu, Africa de Vest, Brazilia, Guyana, SUA și Argentina, ceea ce le permite să înlocuiască cu ușurință livrările ilicite.
Această tendință de substituție este susținută și de faptul că petrolul venezuelean nu mai este sancționat, aducând aproximativ 800.000 de barili pe zi în piața legală. Cu prețuri mai mici pentru barilii legali – în jur de 60 de dolari față de 80-100 de dolari anterior – costul comutării de la petrol sancționat este considerat suportabil.
Rusia și Iran continuă să producă, chiar dacă unele cantități rămân nevândute, stocând surplusul în tancuri plutitoare. Totuși, capacitatea de stocare nu este infinită, iar în lipsa unor noi piețe, cele două țări vor fi nevoite fie să reducă producția, fie să negocieze o relaxare a sancțiunilor cu Washingtonul.
China rămâne un factor decisiv. Beijingul cumpără deja aproximativ 95% din exporturile iraniene și 60% din cele rusești, menținând în viață piața neagră. În ultimele luni, rafinăriile chineze au crescut achizițiile de petrol rusesc pentru a compensa pierderea petrolului venezuelean, iar următoarele decizii ale Chinei vor influența semnificativ evoluția globală a prețurilor. Dacă Beijingul va absorbi surplusul de pe piața neagră, prețurile ar putea scădea, în timp ce o reducere a achizițiilor ilicite ar forța Rusia și Iran să diminueze producția.