nu toți decidenții noștri sunt de acord ca pistolarii ANAF să intre în acțiune

Deocamdată doar ficțional, dar vorbim aici de o ficțiune bazată pe informație reală. Cea mai tulburătoare veste din lumea fiscală nu ține de colecta bugetară. Ministrul Boloș a luat, foarte recent, o decizie istorică. Aceea de a înarma bravii ciubucari de la ANAF. Vor fi, crede Boloș, mai siguri pe ei când vor avea de întâmpinat situații dificile. Norocul face că nu toți decidenții noștri sunt de acord cu ideea ca pistolarii ANAF să intre în acțiune.

Evazioniștii trebuie să știe că nu glumim când vine vorba de taxe și impozite. Astfel încât, Marcel Boloș, omul de fier din Finanțe, a făcut acest anunț năpraznic. A spus că, din nevoia acută de a face față provocărilor, inspectorii vor primi acum și arme la dispoziție. Și uite-așa, de la verificat acte și facturi, vor trece la verificat bazele de date sub presiunea psihologică a pistolului de la centură.

Conform ministrului, militarizarea ANAF-ului este soluția de succes împotriva evazioniștilor. Nu am înțeles foarte bine dacă asta cu înarmarea are în vedere tot tacâmul, uniformă de trupe speciale, veste de kevlar, binoclu în infraroșii, toate gadget-urile care i-ar putea face mai convingători.

Boloș mai zice că măsura va fi utilă și pentru combaterea evaziunii fiscale. Adică nu va avea doar caracter preventiv. Pistolul la chimirul inspectorului ANAF va ameliora brusc colectarea. Sau poate nu am înțeles noi bine? În loc să trieze sever și onest toate muhaielele pripășite la ANAF, ajunse acolo pe nășii dubioase, ministrul Boloș își imaginează că va reduce evaziunea dându-le tuturor acestor pulifrici ieșiți la furat câte un pistol. Ne pare rău, dar nu am găsit cuvinte mai blânde.

Fiindcă exact despre asta e vorba. Naivitatea manifestă a ministrului creează o foarte mare problemă. Deducem de aici, retoric, că ANAF se pregătește de lupta cu marii evazioniști. Și anume aceia care au resurse de a se opune amenzilor și altfel decât pe calea non-violentă a damigenei sau a plicului grăsunel. Se deschide calea unor confruntări armate între ANAF și toți marii infractori economici? Păi, așa se pare!

Așa că, dragi contribuabili, dacă vă gândeați să vă jucați cu statul, să știți că statul se joacă și el, dar cu arme mai mari! Aici și acum, ministrul Boloș a deschis fereastra imaginației. Îndrăznim să anticipăm ce se va întâmpla doar în cheie comică. Fiindcă nu prea întrevedem cu ochii rațiunii consecințele acestei decizii. Vedem doar o cheltuială inutilă, de dimensiuni semnificative, pentru școlarizarea militară minimală a personalului ANAF care va fi binecuvântat cu permis de port-armă. Vedem și dincolo de acest proces, cheltuielile cu întreținerea aptitudinilor acestor noi băieți (și fete!) cu pistol. Vedem, neapărat, și cum vor începe să dispară aceste arme de prin sertarele acestor angajați. Pentru că, știți bine, pistolul e ca bila de oțel românească. Se strică, se pierde. Sau se vinde. Nici nu vrem să ne gândim cum va fi când fiul angajatului ANAF se va duce la școală cu pistolul lui tata, să se fălească puțin. Și ce-ar putea păți colega de bancă, o tocilară împuțită, cu zece pe linie…

… Serios vorbind, de fiecare dată când s-a mai inventat câte o categorie de funcționari cu pistol în dotare, au apărut și accidentele grave, unele mortale. Neglijențe în mânuirea jucăriei letale. Sinucideri, răzbunări casnice. D-astea.

La ce tip de situații s-o fi gândit domnul Boloș ca să ajungă la concluzia că lucrătorii ANAF trebuie înarmați? Sigur, ANAF nu e cea mai simpatică instituție în clasamentul băieților cu care nu vrei să ai de-a face. Totuși, până acum nu am auzit de vreun caz în care echipele de control ANAF să fi fost întâmpinate cu flinta, încă de la ușa instituției de verificat, de auditat, de amendat. ANAF în inspecție e, de regulă, ceva ce aduce exasperare. Mai ales când echipele sunt trimise la punct fix, ca răzbunare a vreunui ștab. Mai ales când se instalează prin firmă și încep să ceară rapoarte peste rapoarte, unele total inutile. Mai ales când vizitele depășesc intervalul în care firma este dispusă să fie gazdă primitoare. Mai ales când începi să te convingi că-și prelungesc șederea în așteptarea a ceva. Ceva ce? Zău așa, vreți să-i spunem pe nume?

Și-atunci, pentru ce?

Salutar, domnul Ciolacu promite că westernul gândit de Boloș nu va avea niciodată premieră în România.

„Cineva de la ANAF şi-a dorit să aibă pistol. Nu o să aibă nimeni niciun pistol. Au probleme, cer suportul de la Jandarmerie şi de la MAI. În ce tragi, după camioane?! Eşti John Wayne?”, a declarat Marcel Ciolacu.

Phew! Ne-a trecut glonțul ANAF pe la ureche!