Planul olandez de reducere a emisiilor de azot îi debusolează și înfurie pe fermieri

Ca toți crescătorii de animale și agricultorii olandezi, Jan Arie Koorevaar este afectat. El este producător de lapte, în apropiere  de Rotterdam, și este afectat de planul prezentat la începutul lunii de guvern. Autoritățile vor să reducă cu 50% până în 2030 emisiile de azot și amoniac cu scopul de a lupta contra schimbărilor climatice, transmite Euronews.





Jan Arie Koorevaar are 120 de vaci pe 95 de hectare și nu știe ce să facă. ”Ferma mea se transformă în bio. Deci s-ar spune că fac totul bine. Și totuși mă îndoiesc. Nu știu dacă am făcut suficient. După părerea mea, cred că făcut lucruri bune, dar nu știu dacă ajunge. Și toți fermierii suntem în situația de a ne întreba dacă au făcut destul sau nu, explică acesta pentru Euronews.

Cu cele 53.000 de exploatări și o producție intensivă, Țările de Jos sunt al doilea mare exportator agricol din lume. 10% din activitatea economică națională depinde direct și indirect de acest sector.

Dacă planul este aplicat punct cu punct, fermele trebuie să reducă până la 70% emisiile, chiar mai mult potrivit unor estimări.

Cu alte cuvinte, ar putea fi sfârșitul acestor ferme. Planul vizează reducerea șeptelurilor, sursă majoră de azot, din cauza gunoiul de grajd și a îngrășămintelor chimice folosite.

În prezent, toate fermele riscă expropierea. Este o situație ridicolă. Ei nu  se concentrează asupra mea, ci asupra reducerii de azot. ”Ok, bine Jan Arie va trebui să reducă emisiile cu 47%, un alt fermier, cu 70% și încă unul cu 95%”, spune Jan Arie Koorevaar.

În ultimele săptămâni, a crescut numărul manifestărilor care denunță planul guvernului. Unele dintre acestea au dus la confruntări cu forțele de poliție. Principalul sindical agricol, LTO, s-a delimitat de aceste incidente dar a contestat proiectul autorităților.

Obiectivul guvernului este nerealist. O scădere cu 50% până în 2030 va duce la distrugerea agriculturii Țărilor de Jos și la afectarea socială, economică și culturală a zonei rurale, explică purtătorul de cuvânt al LTO Wytse Sonnema. În ciuda noilor exigențe, acum Jan Arie Koorevaar nu stă cu brațele încrucișate. El moștenește ferma de la tatăl său și spune în continuare că are una din cele mai frumoase meserii din lume.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...