Podul de la Brăila nu mai riscă să fie muzeu: drumurile de legătură au primit autorizația de construcție

Autorizația de construire pentru ultimii 15 km de drumuri de legătură cu Podul de la Brăila a fost emisă, restul de 6 km fiind autorizați încă din 4 martie, a anunțat vineri Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor.

La început de mandat spuneam că, din cauza întârzierilor din trecut, exista riscul ca Podul de la Brăila să rămână muzeu. Începuse construcția podului, dar drumurile de legătură nu fuseseră începute în același timp și nu aveau nici măcar autorizație de construire. Am mai spus și că ne vom lupta ca să NU se întâmple acest scenariu nefericit.

Azi am făcut un mare pas către evitarea scenariului „muzeu”, prin emiterea autorizației de construire pentru cei 15km de drum nou, care fac parte din această investiție, pe baza documentației tehnice la care a lucrat constructorul în aceste luni”, a transmis Drulă.

Acesta spune că și din partea constructorului există promisiunea că podul nu va rămâne „muzeu”. În aceste condiții, Drulă promite că, la sfârșitul anului viitor, podul se va deschide traficului încă din prima zi de la finalizarea lucrărilor, împreună cu 10km din drumurile de legătură, respectiv relația Brăila-DN22 (Smârdan-Măcin).

Totodată, ministrul a amintit că săptămâna trecută a început ridicarea platformei de lucru a Podului suspendat de la Brăila.

„Operaţiunea va dura două luni şi jumătate, urmând să fie ridicate cele două cabluri principale de oţel peste pod, care vor susţine tablierul. Cablurile cântăresc împreună circa 6.700 de tone, iar fiecare dintre ele are o lungime de 2 km. Podul de la Brăila va avea o deschidere centrală de 1.120 de metri şi o lungime totală de 2 km”, a adăugat Cătălin Drulă.

La rândul său, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunţat, printr-un comunicat, că vineri a fost emisă autorizaţia de construire pentru 15,17 km din drumurile de legătură cu Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila şi astfel antreprenorul are autorizaţie de construire pentru realizarea întregului proiect în lungime de 23,46 km.

„Podul suspendat va avea o lungime totală de de 1.974,30 metri, o deschidere centrală de 1.120 metri şi două deschideri laterale de 489,65 şi 364,65 metri. Gabaritul pe verticală al podului va fi de 38 de metri de la nivelul de inundaţii maxim, îndeplinind astfel criteriile de navigaţie pe Dunăre”, susţin reprezentanţii CNAIR.

Potrivit sursei citate, sistemul de suspendare cuprinde un cablu principal şi tiranţi verticali de legatură între tablier şi cablul principal, iar blocurile de ancorare sunt integrate în teren şi sunt localizate în afara digurilor Dunării.

Podul suspendat va fi poziţionat între km 4+596,10 şi km 6+570,52, pe drumul principal Brăila-Jijila, respectiv la km 165+800 pe fluviul Dunărea (kilometraj pe Dunăre, măsurat de la Sulina).

Licitaţia pentru realizarea Podului suspendat peste Dunăre, cea mai mare lucrare de infrastructură din România din ultimii 30 de ani, a fost câştigată, în ianuarie 2018, de asocierea a două firme – una din Italia şi cealaltă din Japonia, iar contractul prevede ca lucrarea să se finalizeze în 2023, în condiţiile în care 18 luni sunt alocate pentru proiectare, iar 36 de luni pentru execuţie.

Pentru acest obiectiv au fost alocate fonduri nerambursabile în valoare de aproximativ 363 de milioane de euro, din Fondul European de Dezvoltare Regională, bani care vor fi folosiţi atât pentru construirea podului, cât şi pentru realizarea unei reţele de drumuri de 23 kilometri, care vor face legătura cu podul.

Podul suspendat peste Dunăre va avea o lungime de 1.974 de metri, dintre care 1.120 de metri reprezintă deschiderea centrală, la care se adaugă două deschideri laterale de 489 de metri pe malul dinspre Brăila şi 364 de metri pe malul dinspre Tulcea. La momentul finalizării, va fi al treilea pod din Europa din punct de vedere al deschiderii centrale şi al lungimii.

Lăţimea totală va fi 31 de metri şi va cuprinde patru benzi de circulaţie a câte 3,50 metri lăţime fiecare, patru benzi de încadrare a câte 0,5 metri lăţime fiecare, două acostamente de 1,50 metri lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3 metri. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, două benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele urmând să aibă 2,80 metri fiecare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...

Ultimele articole