Porturile din Galați devin platforma de transfer a exporturilor Ucrainei

În condițiile în care principalele porturi ale Ucrainei la Marea Neagră, Mariupol și Odesa, sunt blocate din cauza războiului, exporturile de cereale dar și de resurse minerale ale Ucrainei pot fi realizate prin transferarea acestora prin porturile din Galați, care sunt singurele porturi din România dotate cu cale ferată cu ecartament larg, specifică Ucrainei și spațiului fostei URSS, fiind astfel eliminată operațiunea de schimbare a boghiurilor vagoanelor pentru a putea circula pe calea ferată cu ecartament european.

Căile ferate se împart în cele cu „ecartament normal”, de 1.435 milimetri, caracteristic celor mai multe ţări europene și asiatice, care sunt diferite de căile ferate din fostele state sovietice, în care căile ferate au „ecartament larg”, de 1.524 milimetri. Există stații la care se înlocuiesc boghiurile pentru ecartament larg cu cele pentru ecartament european, dar sunt operațiuni care durează prea mult și nu sunt eficiente pentru transporturile de mărfuri.

În anii 60, la Galați calea ferată europeană a fost dublată cu ecartament larg pentru exporturile în URSS

În perioada anilor 60, când România făcea parte din CAER și Tratatul de la Varșovia și operațiunile de export-import erau aproape în exclusivitate cu URSS, cele trei porturi din Galați, Portul Bazinul Nou, Portul Docuri și Portul Mineralier, au fost dotate cu dublu ecartament de cale ferată, pe lângă calea ferată cu ecartament european fiind montată și cale ferată cu ecartament larg, specific rețelei feroviare din statele din estul sovietic, Moldova, Ucraina, Rusia.

Principala motivație a instalării căii ferate cu ecartament larg era constituită de exporturile României în URSS, dar a fost necesară și pentru că la Galați se construia combinatul siderurgic a cărui producție era bazată pe importurile de minereu din Ucraina. Așa a apărut o rețea de zeci de kilometri de cale ferată cu dublu ecartament, european și larg, la cele trei porturi din Galați, dar tot atunci a apărut și o gară de intrare în România a trenurilor Ucraina, care a fost numită Gara „Larga”, prin asociere cu ecartamentul sovietic.

Prin porturile din Galați pot trece anual 11 milioane de tone de mărfuri și pot fi operate nave de până la 25.000 tone

Autoritățile române și ucrainene iau în calcul posibilitatea transferării exporturilor de cereale din Ucraina prin Porturile Bazinul Nou și Portul Docuri, care sunt porturi de mărfuri generale și în care pot fi operate portuar nave maritime cu capacitatea de până la 25.000 de tone.

Cele trei porturi maritime din Galați au o capacitate de operare portuară de până la 11 milioane de tone de mărfuri anual, pe care au atins-o în perioada 2005-2007, dar după criza economică din 2009 -2010 fluxurile de mărfuri tranzitate s-au redus considerabil, în ultimii ani fiind operate portuar aproximativ 5 milioane de tone, adică la 50% din capacitate.

La Porturile Docuri și Bazinul Nou din Galați, cerealele dar și alte mărfuri generale pot fi transferate din vagoanele ucrainene și în barje, cu care să fie transportate pe Dunăre și pe Canalul Marea Neagră, până la Constanța, dar și în amonte, către Austria, Germania și pe Canalul Rin – Main, până la Rotterdam. Astfel de operațiuni pot fi efectuate și prin Portul Reni, situat la 25 km în aval de Galați, singurul port ucrainean la Dunărea Maritimă.

În zonă, la vărsarea Prutului în Dunăre, mai există și un alt port maritim, Portul Giurgiulești din Republica Moldova, care a fost construit în ultimii 10-15 ani, care are de asemenea terminale pentru cereale, produse petroliere și mărfuri generale. Portul Giurgiulești a adus și Republicii Moldova statutul de „stat maritim”, cu ieșire la mare.

Ecartament dublu

Iar suntem nepregătiți. În ultimii 20 de ani, 4 kilometri de cale ferată cu ecartament larg au ajuns fier vechi

Oportunitatea de a încărca în porturile din Galați navele maritime care să transporte pe mările lumii mărfurile exportate de Ucraina ne prinde nepregătiți, pentru că în condițiile în care în ultimele decenii calea ferată cu ecartament lat a fost utilizată numai pentru importurile de minereu din Ucraina pentru combinatul siderurgic, vreo 4 kilometri din calea ferată cu ecartament lat care făcea legătura cu Portul Docuri a ajuns la fier vechi. Alte tronsoane care traversau străzile Galațiului au fost „asfaltate”, deoarece complicau traficul.

Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor a anunțat că lucrările de refacere a căii ferate cu ecartament larg vor fi realizate cât mai rapid: „Vor fi intervenții la partea feroviară în așa fel încât linia de larg ecartament pe model ucrainean care ajunge la portul Galați să fie pusă în funcțiune cât se poate de repede pentru a asigura legătură directă feroviară între portul Galați și Ucraina”.

Refacerea celor 4 kilometri de cale ferată de la Galați are o importanță strategică

Problema este că aceste lucrări ar putea dura 4 luni, care ar însemna pierderea unui timp extrem de prețios, dar și pierderi financiare. Iar dacă între timp va fi găsită și o altă cale pentru exporturile din Ucraina, refacerea căii ferate ar putea fi „bifată” la capitolul acțiunilor eșuate.

Înainte de izbucnirea războiului, guvernul ucrainean prevedea exportarea în acest sezon a 65 de milioane de tone de cereale, însă acum economiștii susțin că din cauza problemelor logistice Ucraina va putea să exporte doar un milion de tone în următoarele trei luni.

Potrivit datelor oficiale ale Guvernului Ucrainei, în luna martie au fost exportate 1,4 milioane de tone de porumb și grâu, un sfert din cantitatea exportată în luna februarie și mult mai puțin decât cele 3 milioane de tone exportate în martie 2021. Ministrul Agriculturii din Ucraina, Taras Visoțki, a precizat că speră ca Ucraina să poată exporta 1,5 milioane de tone de grâne cu trenul, un volum de trei ori mai mic decât cel care ar fi putut în mod normal să fie transportat pe apă.

În aceste condiții, construirea celor 4 kilometri de cale ferată cu ecartament larg de la Galați a căpătat deja o importanță uriașă.