Prelungirea războiului din Ucraina generează riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice în România

Prelungirea războiului din Ucraina şi extinderea sancţiunilor impuse Rusiei generează incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice în România, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 6 iulie 2022.

Documentul publicat luni precizează că prelungirea conflictului ar putea avea efecte pe multiple planuri asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.

„În această conjunctură, valorificarea la maximum a fondurilor europene alocate României, în special a celor aferente programului Next Generation EU, este vitală, au susţinut membrii Consiliului, atragerea acestora fiind esenţială pentru accelerarea reformelor structurale, inclusiv a tranziţiei energetice – dată fiind şi natura condiţionalităţilor ataşate procesului – dar şi pentru a se contrabalansa, cel puţin parţial, impactul contracţionist al amplelor şocuri globale pe partea ofertei, precum şi efectele consolidării fiscale”, se arată în documentul citat.

Totodată, minuta atrage atenţia asupra faptului că incertitudinile şi riscurile asociate conduitei viitoare a politicii fiscale sunt în creştere, membrii CA al BNR făcând referiri la execuţia bugetară de până acum şi la cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei de înăsprire a condiţiilor de finanţare, dar evidenţiind, cu precădere, actuala conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, precum şi seturile de măsuri aplicate de curând în vederea sprijinirii populaţiei şi firmelor, ce pot avea implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari.

18:08 • ACTUALITATE

Isărescu, demersuri de ultimă oră pentru recuperarea Tezaurului de la Moscova

06:17 • ECONOMIE

România devine poarta economică a Europei! ”De vină” sunt pirații

În discuţiile privind comportamentul recent al inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat creşterea în primele două luni din trimestrul II mai mult decât s-a anticipat, în condiţiile unui salt amplu consemnat în aprilie, la 13,76%, de la 10,15% în martie, urmat de un avans moderat în luna mai, la 14,49%.

„S-a remarcat că partea cea mai mare a creşterii a fost determinată din nou de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de scumpirea consistentă şi peste aşteptări a energiei electrice şi gazelor naturale, pe fondul modificării începând cu luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a preţurilor. Influenţe peste aşteptări, dar modeste, au venit din continuarea majorării preţului combustibililor, sub impactul ascensiunii abrupte a cotaţiei ţiţeiului, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, precum şi din scumpirea unor utilităţi publice, în corelaţie cu mărirea preţurilor energiei”, se mai arată în documentul BNR.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accentuat trendul ascendent în prima lună a trimestrului II, inclusiv în raport cu previziunile, dar şi l-a temperat apoi, ajungând la 9,1% în mai, de la 7,1% în martie. Potrivit reprezentanţilor băncii centrale, avansul a continuat să fie antrenat în principal de segmentul alimentelor procesate, într-o proporţie chiar substanţial mărită în raport cu trimestrul anterior, ce a atins astfel un nivel record. În schimb, aportul subcomponentei serviciilor a scăzut la cea mai mică valoare din ultimul an – probabil inclusiv în corelaţie cu evoluţia în termeni anuali a raportului leu/euro – iar contribuţia subcomponentei mărfurilor nealimentare s-a diminuat, de asemenea, deşi mai modest, în condiţiile în care sfera categoriilor de preţuri a căror creştere de dinamică s-a temperat a devansat-o pe cea a bunurilor care şi-au accelerat uşor ritmul scumpirii.

În urma analizei, membrii Consiliului au convenit că prelungirea mersului ascendent relativ alert al ratei anuale a inflaţiei CORE2 ajustat este atribuibilă tot şocurilor globale pe partea ofertei – amplificate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate – ale căror efecte inflaţioniste directe şi indirecte au continuat să fie potenţate pe plan intern de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de rezilienţa cererii pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate. A fost subliniată, în acest context, amploarea mondială a puternicului proces inflaţionist provocat de şocurile globale pe partea ofertei, care au propulsat dinamica preţurilor de consum la valori nemaiîntâlnite în ultimele decenii în state dezvoltate, inclusiv în numeroase ţări din Europa, precizează BNR.

Totodată, au fost evidenţiate majorările semnificative de ritm consemnate în martie-aprilie de preţurile de producţie din industria prelucrătoare, cuprinzând şi segmentul bunurilor de consum – sub influenţa costurilor în creştere cu energia şi cu alte materii prime, îndeosebi agroalimentare, precum şi pe fondul blocajelor persistente în lanţuri de producţie şi aprovizionare – ce vor continua probabil să se transfere treptat asupra preţurilor unor bunuri şi servicii destinate consumului, dar în funcţie şi de condiţiile cererii.

Au fost, de asemenea, reliefate nivelurile ridicate ori în ascensiune ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt ale agenţilor economici din ultimele luni, însoţite de o ajustare mult mai estompată, totuşi, a celor pe termen mai lung ale analiştilor bancari, dar şi tendinţa de erodare a puterii de cumpărare a consumatorilor, reflectată de reintrarea în teritoriul negativ a dinamicii salariului mediu net real, în debutul trimestrului II.

În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să crească până la mijlocul trimestrului III, dar într-un ritm vizibil încetinit, urcând astfel moderat peste valorile evidenţiate pe orizontul scurt de timp de cea mai recentă prognoză pe termen mediu. S-a reamintit că prognoza din luna mai anticipa un vârf al dinamicii inflaţiei de 14,2% în iunie 2022, urmat de o descreştere doar graduală pe parcursul a patru trimestre, însă mai alertă apoi, implicând coborârea acesteia la niveluri de o cifră abia în semestrul II 2023 şi menţinerea ei deasupra intervalului ţintei la finele orizontului prognozei, la 6,2%.

Responsabile de noua înrăutăţire a perspectivei apropiate a inflaţiei sunt tot şocurile globale pe partea ofertei, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului, observând că resorturile sale majore sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de preţurile combustibililor, gazelor naturale şi energiei electrice – chiar şi în contextul aplicării schemelor de sprijin şi al manifestării unor efecte de bază – precum şi de preţurile alimentelor procesate, în principal sub influenţa ascensiunii mai puternice a cotaţiilor ţiţeiului, produselor energetice şi ale mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate.

Influenţe suplimentare sunt aşteptate şi de pe segmentul preţurilor administrate, inclusiv ca urmare a scumpirii biletelor CFR, precum şi de pe cel al produselor din tutun, pe fondul majorării accizei specifice.

„S-a sesizat că, în aceste condiţii, efectele inflaţioniste adiţionale – directe şi indirecte – ale şocurilor globale pe partea ofertei vor afecta, pe mai departe, atât evoluţia componentelor exogene ale IPC, cât şi dinamica inflaţiei de bază, cu o intensitate mult diminuată, totuşi, faţă de trimestrele anterioare, mai ales în cazul celei din urmă”, se mai arată în minuta publicată de BNR.

Pe de altă parte, reprezentanţii CA al BNR au convenit că previziunile privind impactul şi durata schemelor de plafonare a preţurilor la energie continuă să fie grevate de incertitudini, iar incertitudini similare sunt asociate măsurii privind compensarea preţului combustibililor, prezumată a fi aplicată în intervalul iulie-septembrie 2022. Balanţa integrală a riscurilor la adresa prognozei inflaţiei induse de factorii pe partea ofertei rămâne însă dominată de riscuri în sens ascendent, cel puţin pe termen scurt, inclusiv pe fondul măsurilor fiscale anunţate recent vizând creşterea veniturilor bugetare, fiind însă posibile şi mici corecţii descendente ale unor cotaţii internaţionale, mai ales în cazul mărfurilor agroalimentare, precum şi ameliorări relativ mai evidente în lanţuri globale de producţie şi aprovizionare, au conchis membrii Consiliului.

„Unii membri ai Consiliului au apreciat că, într-un asemenea context, ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi prevenirea declanşării unei creşteri autoîntreţinute a nivelului general al preţurilor de consum – eventual printr-o spirală salarii-preţuri – reclamă o nouă creştere a ratei dobânzii-cheie, mai ales în condiţiile în care piaţa muncii tinde să se tensioneze. O astfel de reacţie este justificată şi din perspectiva credibilităţii băncii centrale”, potrivit BNR.

În acelaşi timp, s-a observat că din partea poziţiei ciclice a economiei sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste modeste şi în atenuare în perspectivă apropiată, însă mai intense decât cele anticipate anterior, în condiţiile în care noile evaluări indică o cvasi-stagnare a activităţii economice în trimestrele II şi III – sub impactul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate – dar după o accelerare mult peste aşteptări a creşterii acesteia în trimestrul I. Evoluţiile fac probabile valori în descreştere ale excedentului de cerere agregată în trimestrele II şi III, însă vizibil mai ridicate decât cele evidenţiate în prognoza din luna mai 2022.

„Evoluţiile implică şi o descreştere considerabilă a dinamicii anuale a activităţii economice în trimestrul II, urmată de o reamplificare în trimestrul III, pe seama unui efect de bază, dar şi niveluri ale acestei dinamici semnificativ mai ridicate decât cele prognozate anterior, ca urmare a creşterii mult peste aşteptări a PIB în trimestrul I”, au remarcat membrii Consiliului.

Totodată, s-a sesizat că indicatorii cu frecvenţă ridicată sugerează o semnificativă accelerare temporară a creşterii consumului privat în trimestrul II faţă de aceeaşi perioadă din 2021, preponderent pe seama unui efect de bază, dar şi pe fondul manifestării unei cereri reprimate, mai ales pe segmentul serviciilor. În schimb, o evoluţie de sens opus este posibilă în cazul formării brute de capital fix, de natură să contribuie decisiv la scăderea dinamicii anuale a PIB în trimestrul II, având în vedere mai ales declinul amplu consemnat de volumul lucrărilor de construcţii în luna aprilie în raport cu perioada similară a anului trecut.

În acelaşi timp, aportul exportului net la dinamica anuală a PIB ar putea redeveni uşor negativ, în condiţiile în care exporturile de bunuri şi servicii şi-au diminuat considerabil variaţia anuală în aprilie şi mult mai pronunţat decât importurile, inclusiv pe fondul evoluţiei nefavorabile a preţurilor externe. Drept consecinţă, deficitul comercial şi-a mărit de peste două ori dinamica anuală faţă de media trimestrului I, iar cel de cont curent a continuat să crească alert în termeni anuali, chiar şi în condiţiile uşoarei ameliorării a evoluţiei soldului balanţei veniturilor primare.

În urma analizei de ansamblu, membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că un asemenea context reclamă majorarea cu un punct procentual a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a stimulării economisirii, pentru a se asigura readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută AÂą1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.

„Din această perspectivă, a fost subliniată importanţa dozajului măsurilor şi a calibrării conduitei politicii monetare în actuala conjunctură, astfel încât să se evite pe cât posibil o încetinire semnificativă a creşterii economice, date fiind şi efectele contracţioniste majore generate de şocurile ample pe partea ofertei, îndeosebi de criza energetică, dar şi cerinţa progresului consolidării bugetare”, subliniază sursa citată.

În acelaşi timp, s-a susţinut necesitatea păstrării controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi a fost reiterată importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

Consiliul de administraţie al BNR a decis, la începutul acestei luni, în unanimitate, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,75%, de la 3,75%. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75%, de la 4,75% şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 3,75%, de la 2,75%.