Administrația Prezidențială a subliniat că legea propusă elimină condiția ca regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ să fie aprobat în ședința comună a Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, cu avizul Comisiilor juridice reunite. Klaus Iohannis a argumentat că, dat fiind rolul constituțional al Consiliului Legislativ, este esențială menținerea acestei condiții, considerând-o o garanție a relației funcționale dintre Parlamentul României și această autoritate constituțională.
În centrul contestației prezidențiale se află articolul 3 al legii supuse reexaminării, care stabilește că „mandatele președintelui Consiliului Legislativ și președinților de secție aflate în curs încetează la cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi și pot fi reînnoite o singură dată.” Președintele a adus în atenție faptul că această prevedere intră în contradicție cu noul mecanism introdus, asemănându-se, din punct de vedere al duratei mandatelor, cu o resetare a acestora la momentul intrării în vigoare a legii.
Klaus Iohannis a explicat că, în condițiile în care legislația în vigoare nu stabilește o durată specifică a mandatelor președintelui Consiliului Legislativ și președinților de secții, dispozițiile articolului 3 echivalează cu noi numiri în aceste funcții. În plus, președintele a subliniat că această normă a fost inițial respinsă de Camera Deputaților în cursul procedurii parlamentare, motivând că nu a întrunit numărul de voturi necesar adoptării unei legi organice.
În contextul acestor argumente, Klaus Iohannis a solicitat reanalizarea soluției legislative prevăzute de articolul 3, susținând că aceasta echivalează cu noi numiri ale conducerii Consiliului Legislativ și că este imperativă în lumina deciziei anterioare a Camerei Deputaților. Așteptăm evoluțiile ulterioare în Parlament și reacțiile partidelor politice la această decizie a președintelui.