Prețurile locuințelor au revenit pe plus în T4 2020. Bucureștiul a consemnat cea mai mare creștere

Dacă cel de-al treilea trimestru din 2020 a fost caracterizat de revenirea la o oarecare normalitate după starea de urgență instituită în contextul COVID-19, piața rezidențială s-a înscris, în mod evident, pe o traiectorie ascendentă în ultimul pătrar al anului.

Cel mai recent raport de piață realizat de Analize Imobiliare relevă că, în perioada octombrie-decembrie, prețurile solicitate pentru proprietățile rezidențiale din România (apartamente, dar și case) au consemnat un avans trimestrial specific unor condiții normale de piață.

„În ultimele trei luni am înregistrat o creștere de 1,9% a prețului cerut pentru proprietățile rezidențiale, în comparație cu trimestrul anterior, astfel încât diferența față de anul trecut a ajuns la +3,5%. De remarcat este faptul că prețurile au crescut pe segmentul nou (unități vândute direct de către dezvoltatori), cu un ritm anual de 5,7%, în timp ce pe segmentul existent (proprietăți revândute), prețurile cerute au stagnat”, spune Dorel Niță, Head of Data & Research, Imobiliare.ro.

Spre comparație, pretențiile vânzătorilor de locuințe înregistrau un avans ușor în cele trei luni anterioare, de 0,3% mai exact, după un recul de 1,7% resimțit în al doilea trimestru din an. Cu alte cuvinte, prețurile solicitate s-au diminuat strict pe parcursul stării de urgență, câtă vreme restricțiile de circulație au afectat cererea și au ridicat o serie de dificultăți în procesul de concretizare a unei tranzacții imobiliare.

După trecerea la starea de alertă, însă, acestea s-au stabilizat, iar ulterior și-au reluat vizibil creșterea. Dată fiind inerția ce caracterizează, în general vorbind, piața imobiliară, este semnificativ faptul că situația generală creată de COVID-19 a avut ca efect, practic, un singur trimestru de scădere a prețurilor solicitate pentru proprietățile rezidențiale.

Creșteri pe linie în marile orașe

În ultimul trimestru din 2020, toate cele 11 mari orașe cu peste 200.000 de locuitori analizate au consemnat majorări ale sumei medii solicitate la vânzarea unui apartament spre deosebire de cele trei luni anterioare, când au avut loc și scăderi. Marjele trimestriale de creștere s-au situat, în general vorbind, sub pragul de 2%, excepție de la regulă făcând doar Capitala, cu un plus de 2,1% (până la o medie de 1.470 de euro pe metru pătrat).

Pe următoarele locuri în clasamentul majorărilor de preț se află Brașovul (+1,9%, până la 1.220 de euro pe metru pătrat) și Galațiul (+1,9%, până la 970 de euro pe metru pătrat), apoi Oradea (+1,3%, până la 1.060 de euro pe metru pătrat), Craiova (+1%, până la 1.180 de euro pe metru pătrat), Brăila (+0,9%, până la 860 de euro pe metru pătrat), Iași (+0,7%, până la 1.080 de euro pe metru pătrat), Cluj-Napoca (+0,6%, până la 1.810 euro pe metru pătrat util), Constanța (+0,6%, până la 1.250 de euro pe metru pătrat), Timișoara (+0,3%, până la 1.270 de euro pe metru pătrat) și, respectiv, Ploieștiul (+0,2%, până la 940 de euro pe metru pătrat).

Dintre reședințele de județ ale țării, cea mai mare majorare de preț din perioada analizată, respectiv 5,6%, a avut loc în Miercurea-Ciuc, până la o medie de 1.080 de euro pe metru pătrat util – capitala județului Harghita depășind, astfel, pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat util. Cu un avans de 5,6%, până la 830 de euro pe metru pătrat util, Slobozia se situează la egalitate cu Harghita, în vreme ce Călărașiul ocupă poziția secundă în topul scumpirilor (+3,6%, până la 770 de euro pe metru pătrat), urmat fiind de Reșița (+3,5%, până la 600 de euro pe metru pătrat) și, respectiv, Giurgiu (+2,4%, până la 650 de euro pe metru pătrat).

În ultimul trimestru din 2020 au existat și câteva reședințe de județ în care au avut loc scăderi de preț – cu mențiunea că aceste variații negative s-au situat, cu o singură excepție, sub pragul de 1%. Pe primul loc în clasamentul ieftinirilor se află, astfel, Vasluiul, cu un minus de 1,1% (până la 850 de euro pe metru pătrat util), orașul din Moldova fiind urmat de Alexandria (-0,4%, până la 620 de euro pe metru pătrat), Zalău (-0,2%, până la 790 de euro pe metru pătrat) și, respectiv, Sfântu Gheorghe (-0,1%, până la 870 de euro pe metru pătrat).

Revenire treptată a cererii

O analiză a evoluției cererii de locuințe din marile centre regionale pe tot parcursul lui 2020 relevă că, după impactul măsurilor luate de autorități ca reacție la noul coronavirus, acest indicator și-a revenit în destul de bună măsură în T3, dar a mai scăzut în T4 – tendință explicabilă, cel puțin în parte, prin ciclicitatea sezonieră a pieței.

Astfel, după atingerea unui punct minim în luna aprilie, interesul pentru apartamente și case disponibile își revenise vizibil la nivelul lunii septembrie, când Bucureștiul recuperase aproximativ 85% din volumul consemnat în ianuarie, în vreme ce Timișoara se situa la puțin peste 80%, Brașovul, Iașiul și Constanța depășeau pragul de 70%, iar Cluj-Napoca ajungea la aproape 65%.

„Deși în ușoară scădere față de 2019, de la un total de 482.000 de potențiali cumpărători, cererea pentru achiziția de apartamente și case în cele șase orașe mari și-a revenit gradual odată cu ridicarea restricțiilor și a atins 455.000 de potențiali cumpărători în 2020. Din estimările noastre, cererea potențială este de patru ori mai mare decât oferta de proprietăți rezidențiale, atât pe piața nouă, cât și pe cea existentă. Deși segmentul majoritar de căutări în principalele șase județe îl reprezintă apartamentele, totuși, începând cu luna aprilie a anului trecut, s-a evidențiat în mod clar interesul crescut pentru achiziția de case și terenuri pentru construcții, atât în zonele periurbane ale marilor orașe, cât și în zonele cu potențial turistic”, susține Dorel Niță.

În ciuda provocărilor generate de situația din domeniul sanitar, 2020 a fost, per ansamblu, un an de creștere în ceea ce privește activitatea de tranzacționare de pe piața imobiliară. Astfel, datele publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) relevă că pe parcursul anului trecut au fost achiziționate la nivel național un total de 602.805 de imobile – ceea ce echivalează cu un avans de 11,6% (sau 62.625 de unități) față de 2019, când erau înregistrate 540.180 de contracte de vânzare.

Este semnificativ faptul că și privind exclusiv la tranzacțiile cu unități individuale – direct corelabile cu achizițiile de locuințe –, poate fi observată o intensificare a activității de tranzacționare: astfel, datele ANCPI relevă un avans de 8,2% pe acest segment, de la 113.752 de achiziții în 2019, la 123.126 în 2020.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...