Prima şedinţă a coaliției după scandalul şpăgii date de Anastasiu. Se discută şi viitorul Programului Anghel Saligny
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/07/psd-pnl-coalitie-ID259442_INQUAM_Photos_George_Calin.jpg)
Liderii coaliţiei de guvernare se întâlnesc miercuri pentru a discuta viitorul programului de investiţii Anghel Saligny, într-un context tensionat generat de divergenţele privind priorităţile de finanţare. PSD a anunţat că investiţiile în apă, canalizare, gaze şi drumuri locale reprezintă o „linie roşie” peste care nu se poate trece, insistând că aceste lucrări sunt esenţiale pentru standardul de viaţă al comunităţilor din întreaga ţară.
Coaliţia discută viitorul programului Anghel Saligny: PSD trage linie roşie pe investiţiile locale
Premierul Ilie Bolojan a transmis un semnal clar: fondurile pentru acest an sunt epuizate.
„Ştiu toţi constructorii din România că, în momentul de faţă, bugetul care a fost alocat Ministerului Dezvoltării pe componenta de Anghel Saligny, practic, este epuizat. Cele 10 miliarde de lei, cât reprezenta bugetul acestui program pe anul acesta, sunt, practic, epuizate”, a declarat Bolojan.
În acest context, alocările suplimentare vor presupune diminuări din alte programe, a avertizat premierul.
PSD cere continuarea investiţiilor în infrastructura locală
Social-democraţii au avut, luni, o reuniune internă la care au participat primarii şi preşedinţii de consilii judeţene, în cadrul căreia s-a decis elaborarea unui document tehnic care să fundamenteze continuarea proiectelor din Anghel Saligny. Sorin Grindeanu, preşedintele interimar al PSD, a subliniat că documentul va fi prezentat în cadrul şedinţei de coaliţie şi că discuţia trebuie să fie „una tehnică, în niciun caz politică”.
„Nu e politic să ai sau să nu ai apă sau drum într-o comunitate, ci ţine de un standard de viaţă absolut necesar pentru România anului 2025”, a afirmat Grindeanu, susţinând că investiţiile de bază în infrastructura locală nu pot fi abandonate sub nicio formă.
Pachetul doi de măsuri fiscale, încă în discuţie
Pe lângă programul Anghel Saligny, şedinţa coaliţiei va aborda şi pachetul doi de măsuri fiscale, deja amânat pentru luna august. Aici, PSD insistă pentru corectarea unor „excesuri” din primul pachet, dar mai ales pentru includerea unor măsuri privind taxarea capitalului, în special a companiilor multinaţionale.
„Credem că e necesar un echilibru în sistemul fiscal. Pachetul doi trebuie să conţină măsuri de îndreptare şi să aducă un plus de echitate în ceea ce priveşte taxarea”, a declarat Sorin Grindeanu.
Social-democraţii susţin că firmele mari, în special cele cu capital străin, trebuie să contribuie corect la bugetul de stat, în condiţiile în care povara fiscală este resimţită în special de întreprinderile mici şi de populaţie.
Vicepremierul Anastasiu a demisionat
Vicepremierul Dragoș Anastasiu și-a anunțat recent demisia, invocând presiunile din spațiul public și climatul politic tot mai tensionat, care, în opinia sa, îi limitează capacitatea de a mai avea un impact pozitiv în Guvern. Acesta a declarat că, în ciuda încercărilor de a contribui la reformele asumate de Executiv, percepția publică și campaniile de denigrare persistente i-au determinat retragerea. Anastasiu a menționat că decizia a fost luată după câteva zile de reflecție, în contextul în care numele său apare într-o anchetă a DNA, iar reformele economice promovate de Guvern au stârnit nemulțumiri și rezistență în mai multe sectoare.
Vicepremierul a explicat că Guvernul, condus de premierul Ilie Bolojan, se află în plină implementare a unui pachet amplu de reforme, menite să reducă risipa bugetară și să eficientizeze administrația publică, sistemul de sănătate și companiile de stat. El a detaliat rolul său în coordonarea unui grup interministerial care a analizat situația a peste 1.300 de companii publice, dintre care multe sunt în dificultate. Anastasiu a subliniat că inițiativa formării unui grup de experți din mediul privat pentru monitorizarea performanței acestor companii a fost întâmpinată cu ostilitate, deși România a fost deja penalizată de Comisia Europeană pentru lipsa unor astfel de măsuri.
În ceea ce privește dosarul DNA, Anastasiu a precizat că speța este cunoscută de mai mulți ani și a fost dezbătută public în mai multe rânduri. El a oferit detalii despre perioada 2005–2009, când compania sa de transport internațional a fost anchetată de autoritățile fiscale pentru suspiciuni de evaziune. Investigațiile, spune el, nu au produs probe concludente, dar au avut efecte financiare semnificative, inclusiv blocarea rambursărilor de TVA, într-un context economic deja dificil. El susține că ancheta a fost închisă după mai mulți ani, fără acuzații clare, dar cu efecte directe asupra activității firmei.
Dragoș Anastasiu a vorbit și despre un moment-cheie în care, în urma unui control ANAF, inspectorii i-au oferit două opțiuni: fie suspendarea verificărilor pentru refacerea evidențelor contabile, fie externalizarea acestora către o firmă recomandată de către funcționar. Una dintre firmele grupului său a ales a doua variantă, iar ulterior au apărut suspiciuni privind corectitudinea acestei relații. În final, partenerul său a făcut un denunț, iar Anastasiu a fost audiat ca martor.
El a insistat că nu a fost parte la decizia contractuală invocată în dosar și că, în toată perioada anchetelor, firmele sale au plătit impozite semnificative către stat. A explicat că presiunile exercitate de unele autorități fiscale au creat un climat de teamă și incertitudine, în care antreprenorii au fost nevoiți să accepte compromisuri pentru a-și proteja afacerile și angajații.