Prima zi de școală transformată în tribună sindicală – cine plătește prețul?

Luni, 8 septembrie 2025, în loc să răsune curțile școlilor de glasurile elevilor, liniștea din fața unităților de învățământ a fost spartă de scandările din Piața Victoriei: „Demisia! Demisia!”. Nu este o grevă obișnuită, ci un boicot organizat de sindicatele din educație chiar în prima zi a anului școlar 2025-2026. În premieră, nu s-au ținut festivități, iar peste 30.000 de profesori au fost chemați la protest în Capitală.

Care este miza? Oficial, sindicaliștii susțin că nu cer salarii mai mari, ci „condiții mai bune pentru desfășurarea actului educațional” și acuză Guvernul că măsurile fiscal-bugetare – creșterea normei didactice, comasarea școlilor, mărirea efectivelor la clasă – pun presiune pe profesori. În realitate, însă, momentul ales ridică întrebări: de ce exact în ziua în care milioane de elevi își încep cursurile?

Un început de an școlar confiscat politic

Imaginea unei țări în care școala începe cu proteste masive este un eșec pentru toate părțile implicate – Guvern, Ministerul Educației și, nu în ultimul rând, sindicatele. Dacă Guvernul poate fi criticat pentru lipsa dialogului real, sindicatele își asumă acum rolul de actori politici, folosind elevii și părinții ca masă de manevră emoțională.

Efectele sunt dramatice: peste 3 milioane de copii au ratat debutul anului școlar. În loc de manuale, au primit un mesaj cinic: educația este moneda de schimb în negocieri. Se vorbește despre „lupta pentru viitorul educației”, dar cât respect arată această luptă față de elevii care trebuiau să fie astăzi în bănci?

Cifrele protestului – realitate sau propagandă?

Deși sindicaliștii anunțau 30.000 de participanți, estimările jandarmilor la ora 11:30 indicau în jur de 3.000. Diferența uriașă arată nu doar dificultatea de a mobiliza mase, ci și tentația de a umfla artificial proporțiile unui protest. Încă de la primele ore, liderii sindicali scandau că „am sărit de 15.000”, în timp ce imaginile live arătau o piață departe de a fi plină.

09:17 • POLITICĂ

Nicușor Dan și-a dus fiica la școală și vorbește despre tensiunile din Educație: „Nu am vrut să sfidez”

07:21 • ACTUALITATE

An școlar cu gust amar: proteste, tensiuni și incertitudine în prima zi de cursuri

Această discrepanță între realitate și declarații subminează credibilitatea sindicatelor, mai ales când cer „dreptate” în timp ce manipulează cifrele pentru presiune publică.

Profesorii și solidaritatea impusă

Declarațiile liderilor sindicali au mers până la a sugera că profesorii care nu protestează „ar trebui să fie solidari”. Cu alte cuvinte, libertatea individuală de alegere este sacrificată în numele unei cauze colective care, de fapt, nu are consens deplin nici în rândul cadrelor didactice.

Această radicalizare riscă să transforme sindicatele din reprezentanți ai unei profesii respectabile în grupuri de presiune politică, mai preocupate de spectacol decât de soluții.

Guvernul, prins între austeritate și lipsa de autoritate

Pe de altă parte, Guvernul și Ministerul Educației nu pot scăpa de critică: măsurile de austeritate – creșterea normei, comasarea unităților – au fost impuse fără consultare reală. Într-o țară unde dialogul social e invocat doar pe hârtie, conflictul era inevitabil.

Dar ceea ce frapează este lipsa de fermitate: ministrul Educației, Daniel David, transmite mesaje ambigue – „nu se taie salarii”, „nu se dau oameni afară”, dar în același timp recunoaște criza fiscală și cere „înțelegere”. În loc să ofere un plan clar și credibil, lasă loc escaladării tensiunilor.

Elevii – victimele colaterale ale unui război steril

Dincolo de cifre, declarații și slogane, cei care pierd astăzi sunt elevii și părinții. Într-o țară cu rezultate mediocre la testele internaționale, cu analfabetism funcțional în creștere, sacrificăm încă o zi – poate mai multe – pentru un spectacol sindical.

Această premieră – prima zi de școală fără școală – va intra în istorie nu ca un act de curaj, ci ca un semn al prăbușirii încrederii în educație ca pilon social.

Cine va plăti prețul?

Astăzi, în Piața Victoriei, s-au strigat lozinci. În clase, bănci goale. În case, părinți revoltați și copii derutați. Sindicatele dau vina pe Guvern. Guvernul dă vina pe criză. Dar adevărul e că prețul îl plătesc cei care nu au nici o vină: elevii.

În loc să reformăm școala, am reușit performanța de a transforma prima zi din an într-o lecție de cinism social. Și, din păcate, această lecție nu se predă din manuale – se învață pe pielea noastră.